poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5879 .



Manifestarea principiilor și valorilor iluministe în procesul istoric de organizare a statelor moderne
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [AVPetrea ]

2014-02-02  |     | 



Iluminismul a apărut în secolul al XVIII-lea în Franța.Apoi, această mișcare culturală și filosofică s-a răspândit în întreaga Europă, dar și în cele două Americi.Iluminismul este de fapt un curent care critică puternic Vechiul Regim(L’Ancien Regime) și propune înlocuirea acestuia cu un nou tip de societate, bazată pe noi principii politice și economice.Astfel, o primă caracteristică a iluminismului este reprezentat de faptul că acesta este o mișcare îndreptată împotriva Vechiului Regim.Monarhia absolutistă, menținerea privilegiilor feudale și dominația Bisericii Catolice asupra societății sunt principalele trăsături ale acestui sistem.De aici deducem că, dacă iluminismul se opune Vechiului Regim, este neapărat și un curent antifeudal, antiabsolutist și anticlerical(clerul catolic era foarte influent).Deci, mișcarea iluministă este un fenomen de contestare generală la adresa societății feudalo-absolutiste.
Iluminismul mai propunea și ,,luminarea” oamenilor de rând, lucru care putea fi realizat prin generalizarea educației și prin răspândirea culturii în rândul maselor needucate și lipsite de interes față de schimbări.
Doi reprezentanți ai mișcării iluministe au fost Montesquieu și Voltaire. Primul este autorul unor opere filosofice și politice, dintre care menționăm ,,Spiritul legilor” și ,,Scrisori persane”.Prin aceste opere, Montesquieu a contribuit la apariția câtorva principii iluministe.În ,,Spiritul legilor”, filosoful pune bazele principiului separării puterilor în stat(puterea legislativă, executivă și judecătorească).În ,,Scrisori persane”, Montesquieu critică intoleranța religioasă existentă în societatea franceză și absolutismul monarhic.Așadar, Montesquieu a fost un critic virulent la adresa Vechiului Regim, din această cauză petrecând mulți ani în exil.De asemenea, a fost un admirator al monarhiei parlamentare engleze.
Alt reprezentant al iluminismului a fost Voltaire.Acesta este autorul multor tragedii, epopei, opere filosofice, pamflete, poeme, scrieri politice, etc.În lucrările sale, a criticat intoleranța religioasă, menținerea privilegiilor feudale, regimul absolutist.Cea mai importantă scriere a sa constă în ,,Scrisori filosofice”, apărută în anul 1734.A fost, ca și Montesquieu, un puternic admirator al monarhiei engleze, însă, neavând încredere în acțiunea corpului social, a teoretizat și promovat o nouă formă de conducere, și anume despotismul luminat.Monarhul conducea în continuare statul în mod absolutist, dar trebuia să realizeze numeroase reforme în spirit iluminist. Voltaire a fost un deist convins și a purtat o corespondență bogată cu monarhii luminați ai Europei, cum ar fi Frederic al II-lea al Prusiei și Ecaterina a II-a a Rusiei.De asemenea, a contribuit la redactarea ,,Enciclopediei Franceze”.
Ca urmare a revoluțiilor burgheze din secolele XVII-XVIII, au fost create primele state moderne(monarhia parlamentară engleză, Statele Unite ale Americii, Prima Republică Franceză) și au fost puse în aplicare principiile iluministe.Au fost adoptate anumite documente(declarații sau constituții), prin care erau proclamate aceste principii și se consolidau noile state moderne.Dintre aceste documente, amintim Constituția S.U.A.(1787) și Constituția Franței din 1791.Pentru a ilustra caracterul iluminist al celor două Constituții , menționăm câte o prevedere din cadrul acestora.Conform Constituției S.U.A., puterea legislativă în cadrul statului american aparținea unui Congres bicameral, format din Camera Reprezentanților și Senat. Constituția franceză din 1791 stabilea faptul că puterea de a elabora legi aparținea unui organism unicameral, și anume Adunarea Legislativă.Atât Congresul, cât și Adunarea Legislativă aveau un caracter reprezentativ, chiar dacă, în multe situații, predomina principiul averii.Astfel, observăm aplicarea principiilor separării puterilor în stat și a suveranității poporului în S.U.A. și Franța revoluționară.
Așadar, două caracteristici ale statelor moderne ar fi reprezentate de: existența unei Constituții și aplicarea, în cadrul organizării a acestor state, a principiilor elaborate de mișcarea iluministă, cum ar fi separarea puterilor în stat, suveranitatea națională, egalitatea în fața legii, drepturi și libertăți cetățenești, etc.În Anglia, nu există o Constituție, ci o serie de documente care au valoare constituțională.
Dintre personalitățile care au influențat puternic desfășurarea revoluțiilor burgheze din secolele XVII-XVIII, îi putem aminti pe George Washington și Napoleon I Bonaparte.
George Washington a fost președinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1789 și 1797, deținând două mandate de câte 4 ani.În timpul Revoluției americane, a condus armata coloniștilor în cadrul Războiului de Independență, contribuind apoi la redactarea Constituției S.U.A.O consecință a activității politice și militare a lui George Washington a fost apariția și consolidarea Statelor Unite ale Americii, recunoscute de Anglia în 1783, ca urmare a Tratatului de la Versailles. S.U.A. reprezentau o republică federală, având ca șef de stat un președinte ales pentru un mandat de 4 ani.De asemenea, a fost primul stat modern apărut pe continentul american și, la nivel mondial, aici s-au aplicat pentru prima dată principiile elaborate în cadrul mișcării iluministe, Constituția din 1787 fiind o dovadă a acestui fapt.
Napoleon Bonaparte, în calitate de prim-consul și , mai apoi, de împărat, a realizat o serie de reforme, dintre care enumerăm: înființarea de licee, limitarea corupției, construcția de drumuri și poduri, dar a impus cenzurarea presei.Acele reforme constituie poate cel mai important element din cadrul activității politice a lui Napoleon Bonaparte. Activitatea acestuia a avut drept consecință directă redresarea finanțelor Franței, precum și instaurarea unui regim dictatorial condus de primul consul, apoi de împărat.O urmare indirectă a reformelor napoleoniene a constat în consolidarea statului francez, dar și în salvarea înfăptuirilor Revoluției Franceze.Franța a devenit o mare putere, cu o armată numeroasă și bine organizată.Cu ajutorul acesteia, a cucerit o mare parte a Europei și a răspândit idealurile Revoluției și Codul Civil în acest areal, în special în estul Bătrânului Continent , zonă aflată sub dominația marilor imperii(Otoman, Austriac, Rus).Popoarele din acest spațiu duceau o luptă de eliberare națională, optând pentru crearea de state independente.
Procesul istoric de formare a statelor moderne a constat în desfășurarea și urmările revoluțiilor burgheze din secolele XVII-XVIII, dar și XIX.Primele dintre acestea au fost cea engleză(sec. XVII) și cea americană(sec. XVIII).Prima a avut cinci etape mai importante: Războiul Civil, Republica, Protectoratul, Restaurația Stuarților și ,,Revoluția Glorioasă”.
Revoluția engleză a fost provocată de următoarele situații: absolutismul monarhic, conflictul dintre rege și Parlament, dezvoltarea economică a statului englez, ,,revoluția agrară”, ,,revoluția industrială”, intoleranța religioasă, etc.Regele convoca Parlamentul doar când dorea să impună noi taxe și impozite sau să le mărească pe cele existente.Așa s-a întâmplat în anul 1628, când monarhul Carol I Stuart(1625-1649) a convocat Parlamentul, cerându-i votarea de noi biruri.Parlamentul nu numai că a refuzat, dar a și adoptat și ,,Petiția drepturilor”, prin care regele era solicitat să respecte privilegiile acestei instituții, obținute de aceasta în anul 1215, cu ocazia elaborării documentului ,,Magna Charta Libertatum” de către regele Ioan fără Țară.Regele a acceptat petiția, dar, la scurt timp, a dizolvat Parlamentul și a condus țara fără acesta timp de peste un deceniu.
În anul 1640, Carol I a convocat din nou Parlamentul, din cauza crizei financiare și a războiului cu Scoția.Regele a impus din nou acestuia votarea de taxe și impozite, dar acesta a refuzat iarăși, fiind desființat la scurt timp de monarh.Datorită înfrângerilor suferite din partea Scoției, Parlamentul a fost convocat a doua oară, iar cu această ocazie, a elaborat documentul ,,Mustrarea cea Mare”, prin care ataca tendințele absolutiste ale lui Carol I. Între rege și Parlament izbucnește un conflict aprig, care degenerează, în cele din urmă, într-un război civil.Acesta a izbucnit în anul 1642, când regele s-a refugiat, ca urmare a unei revolte a londonezilor, la Oxford.Războiul civil se va încheia cu victoria Parlamentului, iar regele va fi judecat, condamnat la moarte și executat pe 30 ianuarie 1649.Biruința Parlamentului s-a datorat lui Oliver Cromwell, conducătorul armatei antiregaliste(,,Armata Noului Model”).După sfârșitul Războiului civil, Anglia a devenit Republică, dar conflictul dintre Parlamentul cel Lung și armata condusă de Cromwell a degenerat într-o criză politică, soluționată în anul 1653, prin dizolvarea Parlamentului de către conducătorul armatei, care a instaurat o dictatură militară.Aceasta a rămas în istorie sub denumirea de Protectorat, deoarece Cromwell a deținut titlul de Lord Protector.În această calitate, a luat măsuri în plan economic(,,Actele de navigație”) și a purtat războaie cu Olanda, Scoția și Irlanda, ultimele două fiind anexate statului englez.Protectoratul a dăinuit până în anul 1660, fiul lul Oliver Cromwell(generalul decedând în 1658) nefiind capabil să mențină dictatura și demisionând.
În aceste condiții, a fost readusă la tron dinastia Stuarților, din care făcuse parte regele Carol I.Monarhii din perioada anilor 1660-1688 au fost Carol al II-lea(1660-1685) și Iacob al II-lea(1685-1688).Primul a condus țara împreună cu Parlamentul, dar Iacob al II-lea a încercat să reintroducă absolutismul și să impună catolicismul.De aceea, a fost înlăturat în urma ,,Revoluției Glorioase”(realizată fără vărsare de sânge) și înlocuit cu Wilhelm al III-lea de Orania, ginerele său și conducătorul Olandei.Acesta a acceptat ,,Declarația drepturilor”, document elaborat de Parlament și care transforma pentru totdeauna Anglia într-o monarhie parlamentară, după deviza ,,regele domnește, dar nu guvernează”.
Revoluția americană s-a desfășurat între anii 1773-1783 și a fost cauzată de: taxele ilegitime impuse coloniștilor de către Anglia pe ceai, timbru și hârtie, faptul că locuitorii coloniilor engleze din America de Nord nu aveau reprezentanți în Parlamentul de la Londra, dezvoltarea economică și culturală a coloniilor, dorința de libertate a coloniștilor, etc.Aceștia au protestat față de abuzurile metropolei prin înființarea unor organizații culturale și patriotice, de exemplu ,,Fii libertății” și ,,Fiicele libertății”, dar și prin organizarea ,,Partidei de ceai de la Boston”(1773).Aceste acțiuni au condus la apariția unui conflict între cele 13 colonii și metropola acestora, care s-a transformat într-un război de independență.Războiul a cuprins perioada 1775-1783, fiind câștigat de către coloniști, a căror armată era condusă de către George Washington, prin intermediul victoriilor de la Saratoga(1777) și Yorktown(1781).Independența fusese proclamată la 4 iulie 1776, în cadrul celui de-al doilea Congres al coloniilor americane de la Philadelphia, fiind recunoscută, după cum am precizat și mai sus, în anul 1783, prin Tratatul de la Versailles.Astfel, în urma revoluției americane, a apărut un nou stat pe harta lumii, Statele Unite ale Americii.
Două urmări ale procesului istoric de formare a statelor moderne ar fi:apariția democrațiilor reprezentative(parlamentare) și nașterea statului de drept.Democrația parlamentară se caracterizează, în special, prin aplicarea ideilor iluministe, menționate mai sus.Poporul participă la viața politică, dar nu direct, ci prin intermediul reprezentanților săi din corpul legislativ.Astfel, Parlamentul este garantul suveranității naționale.Statul de drept se caracterizează prin egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.Într-un stat modern și de drept, nimeni nu ar trebui să fie mai presus decât legea.De asemenea, statele parlamentare și, bineînțeles, de drept se caracterizează prin aplicarea principiilor separării puterilor în stat, respectării drepturilor omului, dar și prin organizarea de alegeri libere și periodice.
În concluzie, iluminismul și valorile acestuia au contribuit puternic la crearea primelor state moderne, și anume Anglia liberală, Statele Unite ale Americii și Franța revoluționară. Sistemul socio-economic și politic din interiorul acestor state se desosebea profund de cel specific Vechiului Regim, revoluțiile burgheze semnificând începutul destrămării acestui tip de societate.

Notă: Acest eseu a fost redactat pe baza unui subiect de olimpiadă la disciplina Istorie, faptul acesta explicând caracterul pedant al acestei lucrări, excesul de erudiție și parțiala lipsă de coerență a textului.De asemenea, eseul a fost redactat în anul 2011, când autorul se afla la nivelul clasei a X-a.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!