In urma semnarii tratatului de pace de la Bucuresti (16/28 mai 1812), Imperiul rus anexeaza paminturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia.
*Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrinsa de la nordul gurilor Dunarii, care se afla sub dominatia otomana. Ulterior a fost extins la intreg teritoriul cuprins intre Nistru si Prut.
Din momentul anexarii si pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea tarismul a urmarit doua scopuri principale in politica sa in Basarabia.Un scop presupunea integrarea cit mai rapida a provinciei in structurile social-politice ale imperiului , lichidarea specificului national local si rusificarea populatiei autohtone.Cel de-al doilea scop tinea de interesele geopolitice si strategice ale Tarismului in Sud-Estul Europei.El presupunea cultivarea unei imagini atractive a modelului rusesc de buna guvernare in ochii poparelor balcanice. Aceste doua scopuri se aflau in permanenta contradictie. In primele doua decenii dupa anexare s-a acordat preferinta celui de-al doilea scop, nefiind neglijat nici primul, care va deveni dominant incepind cu sfirsitul anilor 20 ai secolului al XIX-lea.
Politica tarismului s-a manifestat in organizarea politica-administrativa, in relatiile social-economica si viata national-culturala.
Organizarea teritorial-administrativa a Basarabiei
La momentul anexarii , teritoriul Basarabiei era alcatuit , sub aspect administrativ, din doua parti: teritoriul , care se aflase in componenta Principatului Moldovei si teritoriul aflat sub dominatia otomana si a tatarilor nogai din Bugeac. Cetatile Hotin, Bender(Tighina), Akkerman(Cetatea Alba), Chilia si Ismail cu imprejurimile si asezarile din jur alcatuisera raiale turcesti. La est de Prut se aflau urmatoarele tinuturi ale Moldovei:Lapusna-Orhei, Soroca, partea de rasarit a tinutului Iasi (viitorul tinut Balti), Codru, Gireceni, Hotarniceni. In 1812 , in spatiul dintre Prut si Nistru au fost create 12 tinuturi, iar in 1818 numarul tinuturilor a fost redus la 6:Hotin, Iasi, Orhei, Bender, Akkerman si Ismail.In 1830 a fost creata circumscriptia orasului Ismail, care includea orasele Ismail, Reni si Chilia cu satele din imprejurimi. Aceasta unitate administrativa a fost constituita in scopuri strategice , pentru a controla mai eficient zona Dunarii. Partea care a ramas din fostul tinut Ismail a fost inclusa in tinutul nou format –Leova.In 1835 iarasi au aparut schimbari:a fost restabilit tinutul Soroca, iar din componenta unei parti a tinutului Orhei a fost constituit tinutul Chisinau. Centrul administrativ al tinutului Leova a fost transferat in localitatea Frumoasa, care a fost numita Cahul, in memoria luptei da la Cahul din 1770. Acest nume i-a fost dat si judetului.
Dupa anexare la Rusia , a suportat anumite schimbari teritoriul din stinga Nistrului Suprafata era de 45.630 km? cu o populatie de 482.630 locuitori.. Tinutul Oceacov, a fost inclus in componenta guberniei Herson.Partea stinga a Nistrului, situata la nord de riul Iagorlic, a fost inclusa in componenta guberniei Podolia.In aceste gubernii politica nu se deosebia cu nimic de cea a Rusiei.
In viata politica in scopul excluderii unor eventuale tensionari a situatiei in provincia anexata, la 23 iulie 1812 a fost semnata de catre amiralul P.Ciceagov , comandantul armatei Dunarene din Principatele Romane, o lege speciala , numita ,,Regulamentul administrarii provizorii a Basarabiei” prin care a fost introdusa o noua autonomie administrativa. Locuitorilor le se permitea sa se foloseasca de legislatia locala, adica de cea a statului Tara Moldovei.Guvernatorul civil al Basarabiei, era declarat seful administrarii locale.