Începutul noului mileniu anunþa, cu surlete ºi trâmbiþe, apariþia unei noi generaþii poetice, douãmiiºtii. Volumele de poezii ale acestora au frapat prin libertatea limbajului, inspiratã pe alocuri de poezia generaþiei beat americane. Nicolae Manolescu, în Istoria sa comparã spiritul de frondã al acestora cu cel al generaþiei ’27.
Ne apropiem de anul 2010, douãmiiºtii între timp au trecut de debut, apãrând pe piaþa literarã cu alte volume în care furia debutului de a sparge barierele poeziei prin ºoc s-a mai domolit.
Probabil generaþiei douãmiiste i se va întâmpla acelaºi lucru ca ºi celei optzeciste: pe lângã cele câteva nume de la care a pornit gruparea, se vor adãuga, în timp, mai toate numele poeþilor ce au debutat în preajma anului 2000, plus toþi poeþii nãscuþi în preajma anilor 1980.
Treptat se face trecerea spre o nouã promoþie, a anilor 2010, ce se desprinde de limbajul ºi mijloacele poetice ale douãmiiºtilor. Cum vor fi numiþi? Generaþia douãmiizecistã, generaþia zecistã? Aceºti tineri, dupã poemele publicate în diverse reviste ºi antologii, nu se desprind total de douãmiiºti pentru a putea forma o „generaþie”, ci doar o promoþie. Dar dacã luãm în considerare anul naºterii (în jurul lui 1989) ºi principala lor caracteristicã, indiferenþa totalã faþã de zona politicului, îi putem numi generaþia miserupistã.
Este generaþia aflatã sub puternica influenþã a internetului, cei care cresc rata absenteismului la alegerile politice; sunt studenþii care nu se mobilizeazã sã lupte pentru drepturile lor, care nu ºtiu sã batã cu pumnul în piept ºi sã se urce pe baricade pentru a se face auziþi; sunt viitorii scriitori, care nu îºi petrec timpul în bibliotecã ci prin internet cafee-uri. Sunt cei care debuteazã pe poezie.ro sau pe youtube cu videopoeme ºi abia apoi în ziare locale, reviste ºi antologii.
Sunt cei ale cãror lecturi se opresc la generaþia simbolistã din România; cei care sar peste etape importante din lirica universalã ºi ajung la postmodernism. Stilul lor de a scrie imitã condeiul optzeciºtilor ºi al douãmiiºtilor.
Ei scriu pentru cã asta simt nevoia sã facã, pentru cã deja se obiºnuiesc cu scrisul. Lor li se rupe de observaþiile criticilor literari ºi de sfaturile mai-bãtrânilor confraþi. Trimit la concursuri literare doar pentru a-ºi demonstra cã pot impresiona un juriu prin rodul muncii lor.
Sunt generaþia demotivatã sã trãiascã, sã înveþe ºi sã munceascã în propria þarã, în vremuri când România exportã, în mod constant, „cãpºunari” Occidentului.
În ultimii trei ani au debutat editorial tineri (Ionuþ Radu, Aida Hancer, Vlad Moldovan, Cãtãlina Cadinoiu, Bogdan G. Stoian) care s-au desprins de douãmiismul agresiv-minimalist, fãcând posibilã trecerea spre o nouã promoþie literarã caracterizatã prin alte valenþe ale sensibilitãþii estetice ºi a gustului critic faþã de promoþia douãmiistã.
Propun zece nume pentru generaþia miserupistã, studenþi sau liceeni, tineri nãscuþi în preajma anului 1989 publicaþi în diferite reviste, antologii sau premiaþi la concursurile literare naþionale pentru autorii nedebutaþi editorial: Adrian Diniº (Bucureºti), Irina Roxana Georgescu (Medgidia), Marina Evelina Cracanã (Botoºani), George Chiriac (Oneºti), Simona Dumitrache (Caracal), Alexandra Emilia Bucur (Bucureºti), Rãzvan Buzilã (Botoºani), George Serediuc (Bucureºti), Carmen Pãduraru (Braºov), Andreea Despina Popovici (Iaºi).