poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Concursul de poezie „Anotimpuri” – Trofeul „Toamna” :: DA, s-au afişat rezultate, fiindcă s-a votat şi s-a câştigat


Concursul de poezie „Anotimpuri” – Trofeul „Toamna”
concurs [ Poezie ]
DA, s-au afişat rezultate, fiindcă s-a votat şi s-a câştigat

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Laurențiu Orășanu [Ghiocel]

2004-11-10  |   | 



Concursul de poezie: „Anotimpuri” – Trofeul „Toamna”

Regulament și condiții de desfășurare.

Concursul își propune să declare cea mai bună poezie dintre cele propuse în concurs.

Poate participa cu O (SINGURÃ) POEZIE (în limba română) oricine are un cont pe poezie.ro, indiferent de nivel. Cei care dețin conturi multiple vor putea introduce numai o poezie pe unul din conturi, cont pe care sunt cunoscuți de ceilalți membri ai site-ului.

Membrii juriului (vezi mai jos) nu vor participa cu poezii la concurs.

Poeziile nu trebuie să se încadreze în nici-o temă (NU E VORBA de tema „Toamna”, orice temă este acceptată).

Genurile haiku, catren-poezie scurtă (4 versuri), parodie-poezie umoristică (care au fost obiectul altor concursuri) nu vor fi admise în concurs. Nu vor fi admise în concurs nici texte aparținând altor genuri literare: proză, scenariu, eseu, etc.

Poeziile propuse trebuie să nu fi apărut anterior pe site-ul poezie.ro (agonia.ro), nu trebuie să fi fost publicate sau cunoscute în vreun alt fel membrilor comunitații noastre. Textele care vor dezvălui, prin conținut, identitatea autorului, nu vor putea participa la concurs.

Înscrierea poeziilor se va face în căsuța specială, nu în căsuța obișnuită pentru comentarii. Numele autorilor va fi ascuns pe toată perioada concursului (înscriere, votare) public și juriu, organizator). Aceste nume vor fi cunoscute doar de organizatorul și co-organizatorul concursului, Radu Herinean.

Pe cât posibil, textele vor fi editate cu diacritice. Nu sunt admise efecte vizuale și speciale, cu excepția caracterelor italice. Nerespectarea regulilor obișnuite de postare pe site (scrisul de la cap la coadă cu majuscule, greșeli gramaticale frecvente, obscenități, etc.) va atrage descalificarea textelor respective.

Publicul și Juriul vor vota separat. În cazul în care rezultatele celor două votări vor diferi, vor fi două premii, unul al publicului („Trofeul Toamna”) și altul al juriului („Trofeul Mărul de Aur”).

Nu sunt admise comentarii în public (pe site, chat, etc.) pe durata concursului, care să dezvăluie identitatea concurenților. Se admit numai comentarii privitoare la organizare.

Orice comentariu, indiciu privind numele autorului va atrage descalificarea poeziei respective din concurs și posibile sancțiuni (scădere nivel) pentru cel care le face.

Concurenții nu vor putea vota. Poate vota oricine de pe site cu nivelul cel puțin 10.

Rolul organizatorului va fi limitat la porțiunile eventual ne-automatizate ale întregului proces de concurs si la coordonarea si verificarea operatiunilor automatizate. El nu va interveni nici în eliminarea textelor necorespunzătoare de către juriu și co-organizatorul concursului – Radu Herinean, nici în eventualul vot de pre-selecție al juriului, și nici nu va vota.

DUPÃ terminarea concursului, oricine, inclusiv organizatorul, poate semnala voturile pe care le consideră suspicioase (vot dat prietenilor, etc.) (sperăm să nu fie cazul). Astfel de situații vor fi analizate de juriu care poate decide descalificarea textului incriminat. Pot rezulta și sancțiuni disciplinare (scădere nivel).

În timpul concursului nu se admit contestații si comentarii altele decat cele privind organizarea. Chiar dacă vi se pare că recunoașteți autorul unei poezii, nu faceți acest lucru public, pentru a păstra secretul autorilor până la afișarea rezultatelor.

Autorul poeziei clasate pe locul 1 dupa votul public va primi „Trofeul Toamna” (un buchet de crizanteme, virtual). În caz de rezultat diferit, juriul va acorda „Trofeul Mărul de Aur” (un măr parmen-auriu, virtual) autorului poeziei clasate pe locul 1.

Juriul de concurs:

Luminița Suse (Oriana)
Marina Samoilă (Licorna)
Alina Manole (Alma)
Virgil Titarenco (Profetul)
Nichita Victoria (Nichita)
Cristiana Miu (Brigaela)
Anca Anghel Novac (Dominique)
Iulia Balcanas (Maya)
Claudiu Banu (Leviathan)

Rugăm pe cei care nu vor participa la concurs și care vor să facă parte din juriu (nivel minim 120) să ne anunțe aici, la comentarii, până pe 11 noiembrie.

Etape:

Precizări la regulamentul de desfășurare, corecturi: 11 noiembrie 2004

Perioada de înscriere texte : 12 - 16 noiembrie (înscriere în căsuța specială, nu la comentarii)

Preselecție juriu: 17-19 noiembrie
Numai textele pre-selectate vor fi afișate pe site și supuse votului public și votului juriului, în etapa de votare

Vot juriu, public (separat): 20 - 25 noiembrie 2004.

Pentru sfârșitul etapelor, se va considera ora 24 a zilelor respective, ora Bucureștiului.

Vă așteptăm și ... succes !



.  | index



printe-mail

Vizionări: 19955


.Traduceri ale acestui text:


  Comentariile membrilor:









Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.
#



Pentru ca votul tau sa fie valid trebuie sa votezi cu atentie si consideratie fiecare text.
Orice vot considerat dubios va fi eliminat complet din statistica finala.
Fii atent la ce votezi fiindca nu vei putea reveni asupra votului.
Contestatiile NU vor primi raspuns.

Daca ai votat deja o data, nu incerca sa votezi din nou fiindca votul iti va fi refuzat.
-------------------------------------------------------------------------

album de noiembrie (205208)

E toamnă cu tine înconjurat de rame de plastic
puse pe bibliotecă, într-o liniște
care te îndoaie prin absență
și te face poză sau pliant pentru week-end-uri ratate.
Anotimpul ăsta nu-mi aduce metafore;
doar preocupări, anxietăți,
dileme oarecum simbionte cu televizorul...
mă depășesc ploi, concerte
mezalianțe pe care chiar nu mai pot
să le îmbrac poetic în lumini gramaticale, în aripi de sintaxe
și cu care nu ma mai pot însoți
când singurătatea stă deșănțată pe clanțe
împiedicându-mă să ies din atmosferă
A! Da! Cărțile de tarot încă mai stau
întinse după tine,
ca de altfel toate gândurile mele,
care puse unul peste altul fac scări
pe care urcă fumul meu de țigară.

(...în tramvai puneai deget peste deget încercând să ajungi la nasul meu
iar vatmanul urca cer după cer ca să ne pierdem urma...)

ești sus pe marginea rănilor mele
și parcă îmi vine să pun și poza asta in vitrină
ca să colorez puțin sentimentul
că n-am toamnă
că n-am poezie
că n-am nimic.

-------------------------------------------------------------------------

dans (204995)

hai sa dansam pe aceasta strada, nu ne vom opri nici macar atunci cand toate lucrurile vor
incepe sa taca, nici cand se va face noapte si politistii cu o voce obosita ne vor spune hai gata
ca programul s-a terminat ca ne asteapta moartea odihna ca doamna dumnezeu in halat alb ne va primi
peste noapte ca ea ne iubeste inca ea cu vocea ei obosita mirosind a votca cu ochii plini
de lacrimi va face totul ca sa ne minta frumos noi ne vom preface ca nu stim decat sa dansam
vom face si dragoste va lasam sa priviti domnilor politisti
daca sunteti cuminti nu spunem la nimeni
e showul nostru locuitorii asteapta un moment
cu sufletul la gura
momentul potrivit cu ochii inchisi ca sa dea drumul la muzica


nu stiu de ce v-am spus eu povestea asta dragi prieteni. nu exista nici o iubita cu care sa
dansez. strada e pustie. eu sed pe caldaram cu palaria lui jamiroquai pusa cuminte alaturi.
pana sambata mai pot sa simt singuratatea frica si un pic de melancolie.
sambata ma voi indragosti din nou. caldaramul acesta va fi plin de lume. iubita mea
va zambi mereu si nu o sa mai stiu ce e tristetea. in maini voi avea mereu ceva de dus
un buchet de flori sau o carte de poezii.
tristetea mea va fi tot mai singura si mai trista. si nu ma va mai iubi niciodata.
si va semana cu o jucarie de plus.

[ 166 ] liviu dascalu
-------------------------------------------------------------------------

Poemul din cana cu păsări (204664)


Scheletul meu armonios conturat
Umblă în căutarea unei duminici.
Vine el și trupul!
Mama încă mai pune prin calendare
Semne și cruci, liliac neînflorit,
Puțină toamnă din viața fiului său
Și cam atât...
De rest,zice ea, se ocupă
Domnul acela care bate uneori cu fier înroșit
Bate grâul din pâinea aceasta a noastră
Cea de toate zilele.
Dar copilăria mea nu se satură
Și, atunci când mama nu pune prin calendare
Semnele tatălui ei,atunci
Eu mă furișez și sorb din cana cu păsări.
Așa se face cum că pe degetul arătător
Preotul satului înalță, în fiecare zi lucrătoare, Neîmplinite rugăciuni...
Așa azi, așa mâine,
Până când din mâinile ei, ale mamei,
Se înalță spre cerul din cer un inel.
Prin el trece să se primenească
Dulce-amărui curcubeul.
Dar și acesta neînsetatul umblă și el
Să scurgă-n gâtleju-i ceva-ceva
Din cana mea cu păsări.
Vin după el, însetați,
Piatra și lemnul,
Cai de rasă și ierburi uscate,
Vin iată pământiul și corbul,
Iedera și scorușul,
Lumea cea lume de mare vine
Să soarbă din cana aceasta cu păsări.
Cât mai avem ca timp, Doamne,
Din lacrima Ta?

-------------------------------------------------------------------------

echilibru precar (205139)

echilibru precar



nu pot să stau în echilibru

de fiecare dată când ajung
la capătul de nord al zilei
mi se face foarte somn

prinde-mi tu sufletul nevinovat
și lasă-mă să dorm
cu ochii sprijiniți de cer de aer de singurătate

aud cum timpul se împiedică de mine
murdărindu-mă cu ani

nu pot să stau în echilibru
cand iernile se scutură de prea mult alb
însângerat
gâtul meu lung și sublim
stă să cadă

-------------------------------------------------------------------------

Poemul craiasei gospodina (204616)

cu mainile suflecate pana la cot in cutia postala ca intr-o masina de spalat vestile
asa treceau pe langa mine orele si nu am observat cand ai venit
pasari s-au desprins din gulerul cerului desirandu-l un shakespeare golas ma privea
de acolo de unde se stie tot prezenta ta infrigura si frunzele
doar ca nu mai erau frunze plecasera la balul bobocilor ramasesem eu aplecata
peste covata de cuvinte incercam sa fac o paine cat limba romana
si nu imi reusea in loc de asta tipam la ea de parca i-as fi mama si ea s-ar fi dat huta
pe balustrada innebunindu-ma de frica vezi, i-am spus, nici ea nu ma asculta
ingerii sareau coarda in fata blocului amintindu-mi de ziua aceea cu zapada si coronita
pana la stele in care linistea coborase pe pamant si impartea cocarde si mie si mie
una, mie nu mi-a dat si am ramas atunci condamnata la fluturire promit ca nu
ma mai indragostesc de bebelusul de pe cutia de lapte praf am nevoie de o tona de cuie
pentru fiecare fluture ce vrea sa ma bantuie la glezne si la cutia cu polen si mai vreau
degete in forma de ruga ale mele s-au pus pe fuga si suie pregatesc sanul caci vin
copiii uite lumina a adormit pe bratul lampii eu o sa inchei aici si semnez craiasa
gospodina

[ 153 ] Motoc Lavinia
-------------------------------------------------------------------------

Exercițiu de simț (204491)

Să se calculeze:
deschide paranteza simțurilor și scrie
miezul nopții virgulă-cometă vânt vopsind vița de vie
plus culori mustind spre toamnă, de prea liniște obeze,
plus o îngustare de clepsidră, sufletul prizând nisip,
înmulțită cu toți porii-stele cerului prin care țip
tac, țip-tac, țip-tac
cu săruturi-stalactite picurându-mi în stomac.
Închide-acum cu foșnetul de păsări orizontul, clipa și celelalte paranteze
acoperind cu mâlul genelor semințele de apă,
închide ocii strâns până ți se-ncălzește inima sub pleoapă,
ridică totul la puterea mâinii tale sângele să-mi șifoneze.

-------------------------------------------------------------------------

Autoportret antonimic (205161)

pe buze îmi tremură o poftă acută de sânge
o simt pulsându-mi în dorințe
ca o nimfomanie stranie
port agățată de mine o ancoră de plumb
care se cramponează cu ghearele și colții
de fiecare trecător
sfâșiind în hohote carotide
membre
torace umflate de patimi
intestine și creier
tăvălug sarcastic
până când totul devine
materie primordială
și asta numai de dragul
de a vedea curgând lavă
din gândurile deschise
ale semenilor mei

uneori mă mir cu perfidă satisfacție
câtă ură poate exista în mine
savurez cuvintele din fiecare inimă
cu înghițituri încete
până ce nu mai rămâne nici o urmă
de zâmbet sau frumusețe
sunt fiara mizantropă închisă
de prea multă vreme
în vise naive și dulcegării
de telenovelă braziliană

mă hrănesc doar cu imagini violente
scrijelite pe retină cu voluptate de fiară
am devorat deja jumătate din planeta de suflete
proiectate în oglinzi convexe și
sparte într-un milion de particule de gheață
iar cealaltă jumătate o păstrez pentru prânz
anticipând cu poftă
clipă de clipă
fiecare mușcătură

[ 152 ] Vasile Mihai
-------------------------------------------------------------------------

Coordonate carteziene (205336)

amagim timp
culori existentiale a fi sau a nu fi
oscilant anotimp in devenire toamna
imbratiseaza nehotarat rotule de cer
aproape ingenunchiat risipire in vant
sunete polifonice rastoarna gri aerul
de la minus la plus infinit universul
se scurge cioplind nepasator frunze
intr-un sistem de coordonate cartezian
pe axa numerelor ordonata y deplaseaza
abil puiul de cangur infasoara filetat
castane buzunar marsupial in trotuare
incolacind nestingherit gaurile sapa
inele de riduri pe trunchiul copacilor
dramatizand inutil forme geometrice
fluid incurabil de boli luni dimineata
ranite ploi vomita galben-vascos norii
chimioterapie intr-un mov perpendicular
cu spume la gura rastigniri platonice
iedera alba brumat iubirea inca respira
incapatanandu-se sa traiasca pereche
unica de numere vieti in PUNCTUL sustras
clipei nevoie de absolut intr-un concept
spatial impingem abscisa x catre suflet
inflorind bronzuri poleite lemnul aduna
somn bucla de talas rasucit capul femeii
fluture muza adoarme oua cu dale de flori
in atelierul lui Brancusi sa mai pacalim
cateva luni moartea tinandu-ne de mana
inca un timp caii negri cu stea in frunte
potcovind ceata calari eternul albastrului
in alta dimensiune piatra calcatul apei mereu
impreuna forme difuze la maluri de Styx
nedespartit in culori amplu suvoi de lumina
imbratisand sarut pasarile toamnei noastre
amagim zbor

-------------------------------------------------------------------------

Basm de toamnă fără revoluție (205267)

Se pare că
fulgerul industrial căzuse neghiob
în mijlocul pieței
fibrele porților oarbe arzîndă
își ascundeau ochii sub gratii
tarabele zgomotoase
se-nghesuiau galben roșu
mirosind a resturi de toamnă
trecută de genunchi
și precupețele, vai, locuind
pe pungile murdare de reclame
plîngeau
fumul lingea pietre după ce obosit
fusese martorul tuturor
copacilor morți în picioare
fetițele înveșmîntate-n funingine
își căutau șosetele albe
cu care să se faca nevăzute
în ciuda sîngelui bolborosind
la capătul inimii dinspre pîntec
porumbeii de pe îndrăgostiți
își puseseră armurile la uscat
și cu grijă se împerecheau
fără nuntă

dimineața ar fi semănat cu o revoluție
dacă seara înainte de culcare
nu am fi băut și timpul
se pare că

-------------------------------------------------------------------------

Discovery (205047)

Ne vor descoperi peste patru mii de ani,
ne vor curăța cu grijă oasele,
ne vor realcătui trupurile din țărână
și ne vor prezenta la televizor
ca pe ultimele exemplare
ale animalelor care iubeau.

Vor spune: acesta era un bărbat,
aceasta era o femeie,
iar aceasta, cartea de poeme încremenită între ei,
a fost copilul dragostei lor.

Peste patru mii de ani nici nu vor mai exista cărți,
vor exista doar programe de televiziune
și cel mai popular va fi Discovery;
căci cele mai interesante subiecte ale viitorului
vor fi cele din trecut; se vor analiza în permanență speciile dispărute,
sentimentele dispărute, lucrurile dispărute, oamenii dispăruți...

Peste patru mii de ani nu va mai exista NATO,
nici America, nici Uniunea Europeană,
ci numai o rețea mondială numită Discovery.

Peste patru mii de ani vom ajunge și noi, iubito, vedete
de televiziune!

-------------------------------------------------------------------------

iubirea ca obsesie imperfectă (205352)

ea ne topea între genele ei leneșe
rareori mai reușeam să plângem
ne transforma uneori în caricaturi
iar noi o contemplam nepăsători
doi trecători grăbiți pe alei anonime
în tăcerea de dinaintea furtunii
cu încăpățânare
noi
cei doi gemeni improbabili
născuți din aceeași mamă-pământ

nu spune că nu mă recunoști
sunt umbra ta
obsesia imperfectă a nopților albe

-------------------------------------------------------------------------

Omul Negru (205260)

voiajor in afara eului inca ma tem sa-mi aud glasul
pe partea linistii fara zambet un demon scormoneste in vintre
scuipand si vociferand in timp ce briciul mangaie vena vietii

trec podul vechi ascultand cum picura celulele sparte
sangele molatic se strecoara printre alge
frica imi tortureaza diagramele mainilor

cineva mi-a calcat drept pe pupile
aud plansul lucrand in propria-mi structura
si frigul umplandu-mi nervurile

ma-ngrop in mine inabusit de albastrul privirii tale
pana cand tacerea isi materializeaza tipatul
si aud hohotele cuvintelor suras in noaptea luminii prelungi:

"ora unu a sosit
Omul Negru n-a venit
ora doua…"

[ 143 ] feronia
-------------------------------------------------------------------------

beep (204319)

strazi adormite
se intind ca trupurile
fecioarelor
spre soare.

cobor vertebrele si ma indrept spre mare

case-bolduri in palarii
de epoca,
evoca
parfumul unor
flori
tarzii.

birja ma asteapta-n colt, sa dam un ocol vietii.

tasnitoare-mahalagioaice
scuipa
trecatorii ingandurati

artificiile au prins trup.

indes palaria,
ridic gulerul,
necunoscut si strain
ma strecor
printre
castanii neprietenosi,
pe strazi adormite,
cu case-bolduri in palarii
si
tasnitoare- mahalagioaice.

e toamna…pasarea mea calatoare
nu mi-a dat nici un beep…








-------------------------------------------------------------------------

necuvinte alese (205012)

cu fiecare diluviu al paharului
treimea spatiului nedefinit
invoca planul.

pietrele au un oarecare simt al poeziei.
metafora lor e una arhitecturala.
geniul lor- nepremeditare aluvionala.

sangele are intotdeauana patru dimensiuni.
trei ale spatiului
si una a netimpului.

*
netimpul se intampla
fie nepremeditat
fie nedefinit.

[ 139 ] petrea stefan
-------------------------------------------------------------------------

Tomnă la prima vedere (205151)

lovești în poartă
cu nuci și păsări amețite de venirea ta…

de ce trebuie să-nceapă toamna
mereu pe strada mea?

nu am mai scris demult
despre tine deșirato, încă nedesfrunzito!
sunt destul de stângace….
cu toate că mi-e cel mai la-ndemână
pe tine să te urăsc , să te iubesc.

cred că azi
soarele a căzut cu o clipă mai repede
în mare
ca ieri…

peștii vărateci și ninși de temeri
au primit-o, pe o ploaie măruntă…
cu crengi rupte ce adunau, în liniște, scoicile părăsite…
...a trecut printre ei cu o nepăsare amurgită
ridicându-le nisipurile.

mă tem să o alung…
e ca dragostea…ar sta mai mult…

îi dau ocol, așa, ca lupul stânei.
aștept …
sa-și fluture brațele de fluturi morți
peste sărutul sânului neumbrit de apus.
s-au făcut șezători de nori nătângi,
adunați în grabă, de aiurea…

pun lăcate-n pomi, sa țin frunzele
poate or face și flori, ca acum o sută de ani,
când creșteau apele…

[ 136 ] rada nimigean
-------------------------------------------------------------------------

oglinda (205152)

ciripitul demodat al pǎsǎrelelor peste o prǎpastie de crengi cuminți
rupte-s brațele norilor
alunecǎ ploaia pe viețile noastre
frunzele cad corabii ale morții într-o zi urâtǎ ca supǎrarea mamei.

sabia depǎrtǎrilor bǎtrânǎ

o garoafǎ cu talia verde întemnițatǎ-ntr-o vazǎ alugǎ toamna cu pietre
și-un ținut fǎrǎ amanți își descheie cǎmașa de gânduri
când toamna nu mai vrea sǎ fie o femeie
în negre așternuturi chemarea florii de noapte

sabia depǎrtǎrilor bǎtrânǎ

dezbrǎcat ies în ochii tǎi la cules de nu și da
istovite cad aliaje de cuvinte de pe umerii mei
cǎderea mǎ-nonjoarǎ cu rânjetul ei
și dupǎ câteva decese mi-a rǎmas un clopot în sânge
stoluri de corbi care-și spun: apunem sau zburǎm mai departe?

-------------------------------------------------------------------------

Vis (204794)

Vis

Fruntea albă m-a purtat fără vină
printre lucruri și oameni,
apusul se vestea la un capăt de scări,
credeam că voi scrie o carte despre mirări!

- la fiecare capăt de scară
găseam câte o pânză de păianjen
și o albină cu zborul mort,
creșteau cireși pe lângă blocul
imens, cu mirese la geamuri
și îmbulzeală de miri
pe sub cireșii înfloriți,

așteaptă să cadă seara
peste umerii fetelor obosite
de lumina de peste zi.

 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!