Oraş de reşedinţă: Bucureşti - Londra
Are limba maternă


Biografie Ligia Pârvulescu

Pagina personală web Ligia Pârvulescu


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 4 : 3 : 2 : 1

efectul de dragoste :
Personale 2010-02-04 (256 afişări)

world in my eyes :
Personale 2009-12-31 (1697 afişări)

silent nights :
Personale 2009-12-17 (1692 afişări)

crash test dummies :
Personale 2009-11-27 (555 afişări)

răceala urcă ritmic spre şolduri :
Personale 2009-11-13 (336 afişări)

McSad : 3 a.m.
Personale 2009-11-06 (313 afişări)

red light : remembering amsterdam
Personale 2009-11-03 (297 afişări)

dance me to the end of love :
Personale 2009-10-25 (392 afişări)

autovit :
Personale 2009-10-09 (519 afişări)

monster : pentru aileen wuornos
Personale 2009-10-07 (382 afişări)

mean and the city :
Personale 2009-09-25 (374 afişări)

my dear nobody : (părinţilor mei)
Personale 2009-09-14 (420 afişări)

Toamnă : videopoem
Multimedia 2009-09-01 (843 afişări)

reality show :
Personale 2009-08-26 (389 afişări)

anii :
Personale 2009-08-24 (417 afişări)

totul despre lilith :
Personale 2009-07-27 (532 afişări)

apa ca o rană :
Personale 2009-07-06 (595 afişări)

ligeia :
Personale 2009-06-30 (800 afişări)

Pagina: 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

DUNE

raspunsuri

right

blessed is the mind too small for doubt

grace

Cristina,

&

&

&

&

raspunsuri

Adam / the first one :),

cancerul unui tata suprem... ()

Diana,

Diana,

rply

...

faith

tot inainte :)

nunta in cer

japoniachina ()

George, Corina

indoaie-te :P

Pagina: 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Biografie Ligia Pârvulescu

Sunt Vărsător cu ascendent în Balanţă şi sunt mulţumită de asta. E printre puţinele lucruri pe care nu vreau să le schimb. În rest, sunt nemulţumită din principiu. Ceea ce sper că e o premiză a evoluţiei.

M-am jucat cu medicina, dreptul şi relaţiile publice, publicitatea şi continuu să mă joc cu viaţa mea şi a altora. Sunt curioasă, nerăbdătoare. Şi contradictorie.
În prezent, master patrimoniu cultural şi muzeologie - de plăcere, ca aproape tot ce fac.

Am un copil: pe mine.
O iubesc mult pe mama.

Am avut pauze mari de scris, deşi totdeauna asta mi-a plăcut să fac cel mai mult. În pauzele de scris, doar am trăit. La cât de puţin am scris, se pare că am trăit...mult.

Am două tatuaje şi un piercing.
Loving Depeche Mode & Skunk Anansie, listening to CityFM.
În Oglinda Literară din 2007, în Arcada din 2008.

Nu ştiu ce sunt şi deşi încerc să aflu, sper să nu reuşesc. Frumos e drumul.
Îmi place să mă surprind pe mine însămi în primul rând. Agreez surprizele, plăcute şi neplăcute.

Tot înainte.





Nu sunt puţini cei care s-au trezit înaintea zorilor, fie după una dintre acele nopţi fără vise care ne fac să ne îndrăgostim de moarte, fie după una dintre acele nopţi de oroare şi bucurie diformă, când prin cămările creierului se preumblă fantome mai teribile decât realitatea însăşi, pătrunse de acea viaţă care pândeşte în toate formele groteşti şi care conferă artei gotice o vitalitate durabilă, această artă fiind în special arta celor ale căror spirite au fost tulburate de maladia reveriei – cel puţin aşa ţi-ai putea închipui. Încetul cu încetul degete albe se strecoară printre perdele şi par să tremure. Sub forme negre şi fantastice, umbre mute se târăsc spre colţurile camerei şi se ghemuiesc acolo. Afară se aud păsările fremătând printre frunze sau oamenii care merg la muncă sau oftatul şi suspinul vântului venind de pe dealuri şi cutreierând în jurul casei cufundate în tăcere de parcă s-ar teme să nu-i trezească pe cei ce dorm, dar care trebuie să alunge neapărat somnul din peştera lui albastră. Se ridică văl după văl de ceaţă fină, sumbră, şi încetul cu încetul lucrurile îşi recapătă formele şi culorile iar noi vedem cum zorile refac lumea după tiparul ei vechi. Palidele oglinzi îşi recapătă viaţa lor mimată. Lumânările fără flacără stau acolo unde le-am lăsat, iar lângă ele se află cartea cu paginile parţial tăiate pe care o studiam înainte de a ne culca sau floarea pusă pe sârmă pe care am avut-o la bal sau scrisoarea pe care ne-am temut s-o citim sau pe care am citit-o prea des. Nimic nu ni se pare schimbat. Din umbrele ireale ale nopţii revine viaţa reală pe care am cunoscut-o. Trebuie s-o reluăm de unde am părăsit-o şi în noi se strecoară încetul cu încetul teribilul simţ al necesităţii de perpetuare a energiei în acelaşi carusel obositor al obiceiurilor stereotipe sau, poate, sălbatica dorinţă că pleoapele noastre se vor deschide într-o dimineaţă asupra unei lumi care s-a remodelat în întuneric pentru propria noastră plăcere, o lume în care lucrurile ar avea contururi si culori proaspete, una schimbată, cu alte secrete, o lume în care trecutul ar avea un loc restrâns sau nici măcar atât sau n-ar supravieţui, oricum, sub vreo formă conştientă de obligaţie sau regret, unde chiar amintirea bucuriei să-şi aibă amărăciunea ei, iar amintirile plăcerii, chinul lor.

(o.w.)


http://patdollard.com/wp-content/uploads/gothic_pic.jpg