Pagina: 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Eram...
: Poezie 2012-04-17 (137 afișări)
Hăitaș
: Poezie 2012-04-16 (72 afișări)
Atelier
manole
: Poezie 2012-04-15 (71 afișări)
Atelier
Înviere
: Poezie 2012-04-14 (116 afișări)
Amarul
: Poezie 2012-04-13 (89 afișări)
Atelier
De atunci...
: Poezie 2012-04-12 (90 afișări)
Atelier
Poetul nu există
: Poezie 2012-04-11 (94 afișări)
Vampirism
: Poezie 2012-04-10 (115 afișări)
Totul despre grai
: Poezie 2012-04-09 (86 afișări)
Atelier
Pagina: 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
Pagina: 1
OffTopic Mulțumesc!
O zi...
OffTopic Dacă redacția ar fi femeie...
OffTopic Cu gândul la anticipația domniei tale...
OffTopic Emoționant!
OffTopic Te salut
OffTopic Adevărat doamnă Viorica...
OffTopic fără majuscule... dar cu același respect!
OffTopic AM LUAT AMINTE...
Mulțumesc pentru interes! De acord cu observațiile, dar promit să nu țin seama d
OffTopic ..."în fiecare strălucire de soare un avertisment ardea"
Salut....
OffTopic Așa este...
Frumos...
OffTopic Calculatorule... Mulțumesc pentru superoperativitate!
OffTopic Reciprocitate...
OffTopic Ideea-i grozavă...
OffTopic mulțumesc!
Te salut...
Regret distinsa doamna...
Multumesc!
Completarea era... Dar ea (pâinea) va rămâne tot spic de grâu.
Într-o zi și din dumitru sava și din domnia voastră va crește pâine. Dar ea va r
Mda...
Frumos raspuns, poeto!
mulțumesc!
Nu uit interdicțiile...
Nu cred...
Tatăl meu florarul...
Am luat aminte...
Da...
OffTopic Mulțumesc!
OffTopic Regret...
Asta-i viața!
Pagina: 1

|
|
|
|
Biografie Dumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu vâslaș pe submarin ori lunaticul de pe Terra. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant moșul venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița.
Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic
de cărți. Am rostit solemn: Vă ordon faceți ca mine! și Servesc patria! Am mâzgălit niște hărți și mi-am mâncat zilele în poligoane, serviciul operativ, terenuri de instrucție, trenajoare și săli de specialitate, alarme, tabere de antrenament și supraviețuire, câmpuri de aplicație, forțări de cursuri de ape, poligoane de călire fizică și psihică și misiuni de luptă foarte reale. Dar tot am apucat să zămislesc trei copii, să zidesc o casă, să plantez o livadă, să sleiesc o fântână și să scriu niște cărți.
Ucenicia literară mi-am făcut-o pe apucate (dar nu am terminat-o) în diferite cenacluri, cel mai faimos purtând numele poetului Nicolae Tăutu. Am debutat târziu în beletristică cu volumul Te plâng cu petale de gând. Și de atunci doar asta mai fac! Respir și din când în când mai scriu. Incă nu îmi dau seama cât de prost. Știu însă că fiecare silabă e un tril dintr-un cântec de lebădă. O lebădă care moare cu fiecare vers ca să învie, dar nu se predă!
|