poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Johann Wolfgang Goethe[Johann_Wolfgang_Goethe]

 
  Johann_Wolfgang_Goethe

Oraș de reședință: n. Frankfurt am Main - d. Weimar
Are limba maternă Are limba maternă


Biografie Johann Wolfgang Goethe

Pagina personală web Johann Wolfgang Goethe


 
Adresa directă a acestui autor este : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Colecțiile active ale acestui autor::

Cele mai recente texte introduse:

Poezie (47)
Proză (4)
Toate (51)

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 1

A La Luna :
Poezie 2005-09-02 (22789 afișări)

Acel ce pâinea n-a udat : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-10-27 (6793 afișări)

Alinare-n lacrimi : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-14 (8700 afișări)

Bardul : Traducere N. Argintescu-Amza
Poezie 2005-10-10 (6158 afișări)

Bun sosit și bun rămas : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (6208 afișări)

Cântecul de amurg al artistului : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-16 (5852 afișări)

Cântecul de noapte al drumețului :
Poezie 2003-09-29 (6622 afișări)

Cântecul de noapte al drumețului II (Ein Gleiches) : Traducere de Petru Dincă
Poezie 2009-06-26 (5844 afișări)

Cântecul duhurilor peste ape : traducere de Maria Banuș
Poezie 2006-01-04 (6711 afișări)

Ce sufăr știe doar acel : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-10-27 (6852 afișări)

Celei de departe : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (5795 afișări)

De ce priviri adânci ne-ai dăruit... : bilingv
Poezie 2009-03-29 (4658 afișări)

De luat aminte : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-14 (5885 afișări)

Der Zauberlehrling :
Poezie 2003-11-07 (57003 afișări)

Despărțire : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (12158 afișări)

Dragoste fără odihnă : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-26 (8435 afișări)

Effetto a distanza :
Poezie 2005-08-31 (4169 afișări)

Erinnerung :
Poezie 2005-07-04 (5165 afișări)

Expertul și artistul : Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-10 (6590 afișări)

Faust : Faust und Gretchen
Poezie 2003-11-07 (11161 afișări)

Faust : citate
Poezie 2004-10-29 (10517 afișări)

Gefunden :
Poezie 2003-11-07 (14219 afișări)

Harzreise im Winter :
Poezie 2005-07-04 (4507 afișări)

Heidenröslein :
Poezie 2003-11-07 (15522 afișări)

Ideal : Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-11 (7176 afișări)

Iubitor de artă și critic : Traducere Maria Banuș
Poezie 2005-10-10 (5798 afișări)

La Despedida :
Poezie 2005-07-10 (8131 afișări)

La Sposa Di Corinto :
Poezie 2005-07-07 (5817 afișări)

Margini : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-10-27 (4761 afișări)

Nur wer die Sehnsucht kennt ... :
Poezie 2005-09-06 (6345 afișări)

O, adevăr sublime… :
Poezie 2005-10-13 (8859 afișări)

Pescarul (Der Fischer) : trad. N. Argintescu-Amza
Poezie 2009-05-03 (12699 afișări)

Prooemion : Traducere Șt. Aug. Doinaș
Poezie 2005-10-11 (6235 afișări)

Regele ielelor (Erlkönig) : trad. N. Argintescu-Amza
Poezie 2009-05-03 (20119 afișări)

Sehnsucht :
Poezie 2005-07-04 (4891 afișări)

Selige Sehnsucht :
Poezie 2006-07-15 (5953 afișări)

Simțire omenească : Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-10 (6379 afișări)

Sonetul : Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-11 (6866 afișări)

Spovedanie totală : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-15 (5917 afișări)

Stropi de nectar : Traducere Șt. O. Iosif
Poezie 2005-10-11 (7894 afișări)

Ucenicul vrăjitor :
Poezie 2011-01-17 (9085 afișări)

Una și totul : Traducere Șt. Aug. Doinaș
Poezie 2005-10-11 (6498 afișări)

Vulturul și porumbelul : Traducere N. Argintescu-Amza
Poezie 2005-10-10 (7147 afișări)

Wandrers Nachtlied : 1780
Poezie 2003-12-10 (9186 afișări)

Warum gabst du uns die tiefen Blicke? :
Poezie 2010-03-07 (2769 afișări)

Zmeul : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (9237 afișări)


Pagina: 1





Biografie Johann Wolfgang Goethe

Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.

Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808).

Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă.

Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza).

Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona [1], unde: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește [2].

Educația religioasă pe care a primit-o în Frankfurt de la Johann Philipp Fresenius, un prieten al familiei și mai târziu de la unchiul lui, preotul Ioan Iacob Starck, nu prea i-au plăcut: Protestantismul Bisericii care ne-a fost predat, a fost doar o singură moralitate uscată; la un discurs înțelept nu s-au gîndit, și doctrina nu era pentru inimă, nici pentru suflet.
Numai ocupația cu Vechiul Testament, mai ales de poveștile de Patriarhi Avraam, Isaac și Iacob i-au sugerat imaginațiile. Atitudinea sa față de Bisericiă și dogma creștină, a rămas până mai târziu distanțată și chiar ostilă.

Goethe a început să iubească de timpuriu literatura, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă al tatălui sau. Fascinat era și de teatru, în casa părintească, anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuși. În timpul ocupației Frankfurtului de către trupele franceze, vizita des Teatrul Franțusesc. În anul 1763 a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea șapte ani.

În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig de care nu era prea încântat, dar pe care termină în anul 1768. Mai întîi Goethe trebuia să se adapteze la haine și maniere, stilul elegant de viață pentru a fi acceptat de noii concetățeni. În acest timp o plăcere pentru el era, participarea la cursurile lui Christian Gellert, un poet și filosof etic al iluminismului.
De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului, Adam Oeser, care era directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, Neue Lieder („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată Die Laune des Verliebten („Capriciul îndrăgostitului”).

Dar de asemenea tînǎrul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici are și prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtășită de Anna Katharina Schönkopf care după doi ani, este de comun acord desființată. Acest eveniment l-a inclus în comedia Die Mitschuldigen („Vinovații”), scrisă la întoarcerea lui acasă.

Un an și jumătate, perioadă de refacere după deziluzia sentimentală în care o prietenă a mamei sale Susanne von Klettenberg îi aducea la cunoștință conceptul pietetic al Herrnhuter Brüdergemeine, o derivație a Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia și cercetarea sufletului.

După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe, moare în anul 1816. Drept urmare, în 1817, Goethe se retrage din conducerea teatrului din Weimar. Nora sa se îngrijea de bunăstarea lui. În acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale.

În această perioadă scrie Geschichte meines botanischen Studiums („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările Zur Naturwissenschaft überhaupt („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie.

Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării Italienische Reise („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție de romane scurte: Wilhelm Meisters Wanderjahre („Drumețiile lui Wilhelm Meister”).

În anul 1823 Goethe, se îmbolnăvește de inflamație a pericardului inimii. După ce s-a însănătoșit, a devenit mai spiritual decât înainte. În Karlsbad, bătrânul Goethe face cunoștință cu tînăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge, fapt pentru care Goethe scrie în drum spre casă cu dezamăgire Marienbader Elegie („Elegia din Marienbad”).

Cu ultimile puteri, reia să lucreze la Faust II. El însuși nu mai scria, doar dicta, în felul acesta Goethe rezolvându-și corespondența, dar și mărturisind în discuții lungi problemele sale poetului Johann Peter Eckermann, care scria.

În anul 1830, moare fiul său, August, în Roma. În același an încheiea lucrarul la a doua parte din Faust. Aceasta a fost o lucrare la care ani mulți, «a deveni» a fost pentru el cel mai important lucru. Formal era o piesă pentru scenă, dar care de fapt abia dacă se putea juca pe aceasta. În ultimii ani s-a amestecat în controversele dintre cei doi paleontologi Georges Cuvier și Étienne Geoffroy Saint-Hilaire referitoare la catastrofism, dezvoltarea continuă a speciilor etc.

În august 1831 va vizita din nou pădurea Turingiei din Ilmenau, acolo unde i-au venit primele idei științifice. 51 de ani mai târziu, după ce în 1780 a scris pe o scîndură a unei căsuțe de vânătoare pe Kickelhahn celebrul său poem Wandrers Nachtlied („Cîntecul de noapte al călătorului”), el a vizitat din nou acest loc.

La 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. Ultimile sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: Mehr Licht! („Mai multă lumină!”), sunt relatate de medicului său, Carl Vogel, care în momentul decesului însă nu era în camera lui Goethe [24]. Goethe a fost îngropat pe data de 26 martie la Mormântul Prinților în Weimar.

După moartea poetului, aprecierea lui a scăzut. El se afla acuma în umbra lui Friedrich Schiller, a cărui tendințe revoluționare se potriveau mai bine timpului, decît poziția conservatoare a lui Goethe. În afara de diferiți critici, chiar și din rîndul bisericii, i se reproșa lipsa de patriotism, de credință și de moralitate. Abia după anii 1860, Goethe aparține de literatura predată la școlile germane. Această perioadă de lipsă de atenție pentru Goethe și operele sale, sa încheiat cu crearea Imperiului German din anul 1871.

În timpul național-socialismului, naziștii au pomenit puțin de Goethe. Umanismul și cosmopolitismul lui și idealul de educație de om pe sine stătător și însuși finalizat, nu se potrivea cu ideologia fascistă. Alfred Rosenberg, declarase în cartea sa din anul 1930 Der Mythus des 20. Jahrhunderts („Mitul secolului 20”), că Goethe nu ar fi de folos pentru următoarea: „perioadă de luptă aprigă, pentru că el a fost un personaj care a urât violența atât în viață cît și în versuri”

Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întâlnirile cu alți oameni, sunt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște objectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen („Acuma pentru prima dată mi-se pare să-mi surîdă o teorie”).

Sursa: Wikipedia


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!