poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Johann Wolfgang Goethe[Johann_Wolfgang_Goethe]

 
  Johann_Wolfgang_Goethe

Oraş de reşedinţă: n. Frankfurt am Main - d. Weimar
Are limba maternă Are limba maternă


Biografie Johann Wolfgang Goethe

Pagina personală web Johann Wolfgang Goethe


 
Adresa directă a acestui autor este : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Colecţiile active ale acestui autor::

Cele mai recente texte introduse:

Poezie (139)
Proză (4)
Toate (143)

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 3 : 2 : 1

A La Luna :
Poezie 2005-09-02 (23285 afişări)

Acel ce pâinea n-a udat : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-10-27 (7222 afişări)

Afinități elective :
Proză 2008-03-06 (4900 afişări)

Afinitățile elective : fragment
Proză 2010-05-31 (3410 afişări)

Afinitățile elective : fragment
Proză 2010-05-31 (3142 afişări)

Alinare-n lacrimi : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-14 (9316 afişări)

Alpi : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-09 (125 afişări)

Amintire : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-07 (167 afişări)

Asta-i Italia... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-16 (36 afişări)

Bardul : Traducere N. Argintescu-Amza
Poezie 2005-10-10 (6563 afişări)

Binevoitorilor : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-06 (137 afişări)

Bun sosit și bun rămas : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (6777 afişări)

Ca nicovala e țara... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-15 (34 afişări)

Cânt și formă : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-17 (87 afişări)

Cântecul de amurg al artistului : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-16 (6339 afişări)

Cântecul de noapte al drumețului :
Poezie 2003-09-29 (7150 afişări)

Cântecul de noapte al drumețului II (Ein Gleiches) : Traducere de Petru Dincă
Poezie 2009-06-26 (6575 afişări)

Cântecul duhurilor peste ape : traducere de Maria Banuș
Poezie 2006-01-04 (7400 afişări)

Cântecul Margaretei la roata de tors : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-13 (45 afişări)

Către lună : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-04 (43 afişări)

Ce sufăr știe doar acel : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-10-27 (7262 afişări)

Ce-i un boboc de trandafir : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-12 (21 afişări)

Celei de departe : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (6188 afişări)

Cum trăiești? Spune... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-16 (40 afişări)

Curaj : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-07 (152 afişări)

Cutezanță : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-17 (100 afişări)

De ce priviri adânci ne-ai dăruit... : bilingv
Poezie 2009-03-29 (4955 afişări)

De luat aminte : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-14 (6478 afişări)

Der Zauberlehrling :
Poezie 2003-11-07 (57463 afişări)

Despărțire : Traducere de Nicu Porsenna
Poezie 2005-10-08 (12735 afişări)

Distihuri : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-05 (168 afişări)

Dragoste fără odihnă : traducere de Maria Banuș
Poezie 2005-12-26 (8982 afişări)

Dumnezeiesc : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-12 (21 afişări)

După Horațiu : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-08 (132 afişări)

Ecou : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-18 (132 afişări)

Effetto a distanza :
Poezie 2005-08-31 (4399 afişări)

Eine Gespenstergeschichte :
Proză 2004-10-22 (3926 afişări)

Elegii – I : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-06 (28 afişări)

Elegii – III : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-06 (26 afişări)

Elegii – VIII : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-10 (131 afişări)

Elegii – X : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-10 (117 afişări)

Epigrame – 14 : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-11 (156 afişări)

Epigrame – 36 : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-12 (131 afişări)


Pagina: 3 : 2 : 1





Biografie Johann Wolfgang Goethe

Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.

Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808).

Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă.

Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza).

Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona [1], unde: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește [2].

Educația religioasă pe care a primit-o în Frankfurt de la Johann Philipp Fresenius, un prieten al familiei și mai târziu de la unchiul lui, preotul Ioan Iacob Starck, nu prea i-au plăcut: Protestantismul Bisericii care ne-a fost predat, a fost doar o singură moralitate uscată; la un discurs înțelept nu s-au gîndit, și doctrina nu era pentru inimă, nici pentru suflet.
Numai ocupația cu Vechiul Testament, mai ales de poveștile de Patriarhi Avraam, Isaac și Iacob i-au sugerat imaginațiile. Atitudinea sa față de Bisericiă și dogma creștină, a rămas până mai târziu distanțată și chiar ostilă.

Goethe a început să iubească de timpuriu literatura, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă al tatălui sau. Fascinat era și de teatru, în casa părintească, anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuși. În timpul ocupației Frankfurtului de către trupele franceze, vizita des Teatrul Franțusesc. În anul 1763 a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea șapte ani.

În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig de care nu era prea încântat, dar pe care termină în anul 1768. Mai întîi Goethe trebuia să se adapteze la haine și maniere, stilul elegant de viață pentru a fi acceptat de noii concetățeni. În acest timp o plăcere pentru el era, participarea la cursurile lui Christian Gellert, un poet și filosof etic al iluminismului.
De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului, Adam Oeser, care era directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, Neue Lieder („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată Die Laune des Verliebten („Capriciul îndrăgostitului”).

Dar de asemenea tînǎrul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici are și prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtășită de Anna Katharina Schönkopf care după doi ani, este de comun acord desființată. Acest eveniment l-a inclus în comedia Die Mitschuldigen („Vinovații”), scrisă la întoarcerea lui acasă.

Un an și jumătate, perioadă de refacere după deziluzia sentimentală în care o prietenă a mamei sale Susanne von Klettenberg îi aducea la cunoștință conceptul pietetic al Herrnhuter Brüdergemeine, o derivație a Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia și cercetarea sufletului.

După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe, moare în anul 1816. Drept urmare, în 1817, Goethe se retrage din conducerea teatrului din Weimar. Nora sa se îngrijea de bunăstarea lui. În acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale.

În această perioadă scrie Geschichte meines botanischen Studiums („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările Zur Naturwissenschaft überhaupt („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie.

Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării Italienische Reise („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție de romane scurte: Wilhelm Meisters Wanderjahre („Drumețiile lui Wilhelm Meister”).

În anul 1823 Goethe, se îmbolnăvește de inflamație a pericardului inimii. După ce s-a însănătoșit, a devenit mai spiritual decât înainte. În Karlsbad, bătrânul Goethe face cunoștință cu tînăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge, fapt pentru care Goethe scrie în drum spre casă cu dezamăgire Marienbader Elegie („Elegia din Marienbad”).

Cu ultimile puteri, reia să lucreze la Faust II. El însuși nu mai scria, doar dicta, în felul acesta Goethe rezolvându-și corespondența, dar și mărturisind în discuții lungi problemele sale poetului Johann Peter Eckermann, care scria.

În anul 1830, moare fiul său, August, în Roma. În același an încheiea lucrarul la a doua parte din Faust. Aceasta a fost o lucrare la care ani mulți, «a deveni» a fost pentru el cel mai important lucru. Formal era o piesă pentru scenă, dar care de fapt abia dacă se putea juca pe aceasta. În ultimii ani s-a amestecat în controversele dintre cei doi paleontologi Georges Cuvier și Étienne Geoffroy Saint-Hilaire referitoare la catastrofism, dezvoltarea continuă a speciilor etc.

În august 1831 va vizita din nou pădurea Turingiei din Ilmenau, acolo unde i-au venit primele idei științifice. 51 de ani mai târziu, după ce în 1780 a scris pe o scîndură a unei căsuțe de vânătoare pe Kickelhahn celebrul său poem Wandrers Nachtlied („Cîntecul de noapte al călătorului”), el a vizitat din nou acest loc.

La 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. Ultimile sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: Mehr Licht! („Mai multă lumină!”), sunt relatate de medicului său, Carl Vogel, care în momentul decesului însă nu era în camera lui Goethe [24]. Goethe a fost îngropat pe data de 26 martie la Mormântul Prinților în Weimar.

După moartea poetului, aprecierea lui a scăzut. El se afla acuma în umbra lui Friedrich Schiller, a cărui tendințe revoluționare se potriveau mai bine timpului, decît poziția conservatoare a lui Goethe. În afara de diferiți critici, chiar și din rîndul bisericii, i se reproșa lipsa de patriotism, de credință și de moralitate. Abia după anii 1860, Goethe aparține de literatura predată la școlile germane. Această perioadă de lipsă de atenție pentru Goethe și operele sale, sa încheiat cu crearea Imperiului German din anul 1871.

În timpul național-socialismului, naziștii au pomenit puțin de Goethe. Umanismul și cosmopolitismul lui și idealul de educație de om pe sine stătător și însuși finalizat, nu se potrivea cu ideologia fascistă. Alfred Rosenberg, declarase în cartea sa din anul 1930 Der Mythus des 20. Jahrhunderts („Mitul secolului 20”), că Goethe nu ar fi de folos pentru următoarea: „perioadă de luptă aprigă, pentru că el a fost un personaj care a urât violența atât în viață cît și în versuri”

Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întâlnirile cu alți oameni, sunt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște objectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen („Acuma pentru prima dată mi-se pare să-mi surîdă o teorie”).

Sursa: Wikipedia


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!