Oraş de reşedinţă: n. Răşinari (Sibiu) - d. Ciucea
Are limba maternă


Biografie Octavian Goga

Pagina personală web Octavian Goga


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 2 : 1

A fost odat’... :
Poezie 2005-05-20 (2658 afişări)

A murit... :
Poezie 2003-05-29 (2817 afişări)

Acasă :
Poezie 2005-12-07 (3088 afişări)

Aducerile-aminte :
Poezie 2005-06-24 (2166 afişări)

Aeternitas :
Poezie 2005-10-14 (2128 afişări)

Agonie :
Poezie 2005-09-06 (2073 afişări)

Am fost... :
Poezie 2003-05-29 (3468 afişări)

Amurg :
Poezie 2005-10-14 (5107 afişări)

Apostolul :
Poezie 2005-10-14 (6305 afişări)

Apostolul :
Poezie 2005-10-14 (2630 afişări)

Apus :
Poezie 2005-10-14 (3100 afişări)

Asfinţit :
Poezie 2005-10-14 (3311 afişări)

Atunci :
Poezie 2005-12-07 (1787 afişări)

Aşteptare :
Poezie 2005-10-14 (2003 afişări)

Aşteptare :
Poezie 2005-10-14 (2050 afişări)

Aşteptare :
Poezie 2005-10-14 (1861 afişări)

Bătrâni :
Poezie 2005-12-07 (4466 afişări)

Cade-o lumină :
Poezie 2005-06-24 (1703 afişări)

Cain :
Poezie 2005-12-07 (1656 afişări)

Cântă moartea :
Poezie 2005-12-07 (2458 afişări)

Cântec :
Poezie 2005-12-07 (2052 afişări)

Cântece :
Poezie 2005-12-07 (3194 afişări)

Cântece :
Poezie 2005-12-07 (1454 afişări)

Cântece :
Poezie 2005-12-07 (1974 afişări)

Cântecele mele :
Poezie 2005-12-07 (2941 afişări)

Cărbunii :
Poezie 2009-10-11 (1747 afişări)

Ceahläul :
Poezie 2002-10-23 (2063 afişări)

Chemare :
Poezie 2006-05-16 (1592 afişări)

Clăcaşii :
Poezie 2008-02-07 (3485 afişări)

Coboară toamna... :
Poezie 2006-05-16 (7040 afişări)

Cosaşul :
Poezie 2009-10-13 (1337 afişări)

Craciunul copiilor :
Poezie 2004-10-05 (6795 afişări)

Dăscăliţa : poezii pentru copii
Poezie 2005-09-25 (5788 afişări)

Dascălul :
Poezie 2009-10-11 (1401 afişări)

De demult... :
Poezie 2006-05-16 (8780 afişări)

Departe :
Poezie 2009-10-12 (1363 afişări)

Din larg :
Poezie 2010-04-28 (848 afişări)

Doina :
Poezie 2008-11-12 (9101 afişări)

Dorinta :
Poezie 2002-12-06 (2555 afişări)

E sărbătoare :
Poezie 2008-02-07 (2433 afişări)

Eu ştiu un basm :
Poezie 2009-10-11 (1235 afişări)

Fără ţară :
Poezie 2009-10-21 (1610 afişări)

Fată mare :
Poezie 2002-10-23 (2101 afişări)

Fecunditas : Ne cheamă pământul, 1909
Poezie 2005-07-16 (1353 afişări)

Graiul pâinii :
Poezie 2009-10-13 (1089 afişări)

În mine câteodată :
Poezie 2009-10-26 (970 afişări)

Biografie Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Răşinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist şi anti-semit şi prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari, de pe versantul nordic al Carpaţilor, în casa cu nr. 778 de pe Uliţa popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga şi al soţiei sale, Aurelia, învăţătoare (şi colaboratoare în tinereţe la ziarul Telegraful român şi la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat şcoala primară din satul natal, avându-l învăţător pe Moise Frăţilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, aşa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscăliţa. Cea mai mare parte a vacanţelor, aşa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, şi le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă şi circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viaţa tăranilor de pe delniţele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspiraţie pentru Plugarii şi Clăcaşii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Braşov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, continuându-şi apoi studiile la Berlin şi încheindu-le în 1904.

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci şi acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistriţa) i-a scris la poşta redacţiei: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligenţă, că poţi deveni mare. Ziua bună de dimineaţă se arată. Nu cumva să neglijezi datorinţele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise şaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) şi în ziarele Tribuna şi Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian şi apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârşit de septembrie), cu numele Octavian Goga.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicaţie pentru cultura naţională şi unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga şi-a publicat majoritatea poeziilor. Înfiinţarea revistei s-a datorat studenţilor români care activau la Budapesta, în cadrul Societăţii „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească şi cu conştiinţa literară din acele vremi“. Majoritatea creaţiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, şi în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscăliţa, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune şi Clăcaşii.

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral şi a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin faţa catafalcului, duminică, 8 mai, şi luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit şi i-au preţuit opera. Marţi, 10 mai, trenul mortuar cu rămăşiţele pământeşti ale ilustrului dispărut a pornit spre Bucureşti. Sicriul a fost aşezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfăşurat funeraliile naţionale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinţei acestuia