poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4367 .



În Ierusalimul de Aur
articol [ ]
(fragment din note de cãlãtorie)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Bibliofilul ]

2009-02-22  |     | 




Cetatea Pãcii, Locuința Pãcii, Temelia Pãcii, Întemeierea Pãcii, Moștenirea Pãcii, Vederea Pãcii, Viziunea Pãcii - iatã cele câteva traduceri din ebraicã în românã, luate din dicționarele biblice, ce denumesc capitala statului Israel, unul din orașele faimoase ale lumii. Sub aceste nume, cu explicații relativ exacte (mai sunt și alte interpretãri), cetatea dateazã cel puțin din mileniul al 3-lea Î.Hr. Evreii îi zic Yerușalaim, arabii El Quds, iar romanii îi spuneau Aelia - și unii și alții referindu-se la mãreața cetate canaanitã (iebusitã), devenitã apoi capitala împãrãției lui Israel, sub domnia regelui David (care a fondat-o oficial în 1004 Î.Hr.), așezare pe cât de bogatã, pe atât de frumoasã, râvnitã de toate popoarele antice, medievale și de câteva popoare contemporane, motiv pentru care, deși numele orașului este un apocoristic al noțiunii de pace, de lãcaș al liniștii, al odihnei spirituale, tocmai aceastã dorințã de veacuri a locuitorilor cetãții i-a lipsit cu preponderențã, pentru cã, în realitate, Ierusalimul, în îndelungata lui istorie milenarã, a cunoscut mai mult stãri dureroase de tulburãri nesfârșite decât tihna unei pãci stabile, cãci a trecut de nenumãrate ori prin foc și sabie, prin nesfârșite stãri de asediu, prin mai multe rãzboaie sângeroase și printr-o serie de ocupații succesive, unele distructive și foarte aprige.
Fiind atât de râvnit și de amenințat, au fost necesare fortificații puternice, vizibile pânã astãzi. În ochii vizitatorului modern, așa apare Ierusalimul încã de la distanțã: o cetate înconjuratã de un zid înalt și lung. Dar chiar și sub scutul acestei centuri solide de piatrã, cetatea a rãmas de multe ori vulnerabilã, cãci zidul i-a ambiționat și mai mult pe cumpliții nãvãlitori sã o cucereascã. Astfel, istoria ne spune cã Ierusalimul a fost asediat și cucerit, pe rând, de armatele mamelucilor egipteni, de filisteni, de babilonieni, de macedonieni, de greci, de romani, de bizantini, de turci, de cruciați, de francezi, de englezi, fiecare cuceritor lãsându-și amprente vizibile pânã în zilele noastre. Abia în aceste zile viața cetãții pare ceva mai liniștitã, deși nici acum o garanție sigurã cã acolo va domni o viitoare pace fermã încã nu o poate oferi nimeni cu certitudine. Caracterul, cândva puternic iudaic, i-a fost în bunã parte diluat, astãzi "Cetatea Pãcii" devenind un oraș cosmopolit, unde întâlnești un amestec original de modernism iudeo-occidental cu nuanțe pitorești orientale, fiind de fapt un larg bazar arabo-israelo-armean.
Dacã numele de "Cetate a Pãcii" i s-a potrivit mai puțin, în schimb denumirea de "Cetate Sfântã" sau de "Orașul sacru și etern" i se potrivește cel mai bine, pentru cã este singurul oraș din lume unde trei mari religii monoteiste ale lumii - creștinismul, islamismul și iudaismul - își au sedii și fundamente de bazã, deși aceste religii aproape cã se exclud reciproc între ele.
Din punct de vedere geografic, Ierusalimul este postat cam la jumãtatea distanței dintre cercul polar de nord și ecuator, pe Dealurile lui Iuda, adicã pe șapte coline, la fel ca și Roma, despãrțite fiind de vãi verzi. Aceastã mãreațã așezare milenarã se aflã la peste 30 km vest de capãtul de N al Mãrii Moarte, pe un podiș descendent care se înclinã brusc spre SE. Vechea cetate se învecineazã la sud cu râurile Hedron și Hinnan, iar la est cu un deșert prelungit spre sud, pe malul Mãrii Moarte.
Ierusalimul modern s-a dezvoltat dincolo de zidurile cetãții, mai exact - în zona de vest. Documentele atestã cã pe locul actualei cetãți, încã din vechime, a mai existat o altã cetate-stat, aceea a iebusitilor, numitã Salem, locuitã de aceștia pânã în anul 3500 Î.Hr. (Existã și opinia cã de la Salem ar deriva numele Ieru-Salem - Jerusalem, cum se numeste Cetatea Sfântã în englezã!) În partea de est se ridicã Muntele Mãslinilor iar înspre nord-est, dincolo de vechile ziduri, se întinde cea mai compactã zonã locuitã de musulmani (Ierusalimul rãsãritean), dupã care urmeazã zone în exclusivitate evreiești, la fel ca și în partea de vest a suburbiei Noul Ierusalim, cu Piața Sionului în centru, și acesta sutã la sutã tot un cartier evreiesc.
De la iebusiti, regele David a cumpãrat acest teren pentru a-și extinde cetatea. Aici, fiul sãu, regele Solomon, a ridicat marele Templu, înconjurând orașul cu aparent inxpugnabile ziduri care, totuși, au fost dãrâmate și reconstruite de câteva ori. Cetatea a fost împãrțitã în douã încã de acum o mie de ani, însã diviziunea oficialã între evrei și arabii-palestinieni a fost impusã din afarã, durând din 1948, de la fondarea statului modern Israel, pânã în 1967, când evreii nu au mai recunoscut diviziunea, declarând Ierusalimul capitala noului stat, în locul Tel Avivului (Orașul Pimãverii), un motiv în plus pentru exacerbarea urii milenare dintre cele douã etnii înrudite. În prezent, aceastã capitalã are patru diviziuni etnico-religioase: cartierul evreiesc, arab, creștin și armean. Este de dorit ca vizitatorul sã le vadã pe toate patru.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!