poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3380 .



„Lingvistic, cultura română este una marginală în Europa și în lume”
articol [ Interviuri ]
interviu cu scriitorul Horia Gârbea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Titi Cosasu ]

2009-01-11  |     | 



G. A. Domnule Horia Gârbea, vă aflați la Alexandria, invitat la un simpozion în care se va face referire la literatura pe internet, dar și la centru-margine în cultura română, subiecte pe care vi le propun și eu în scurtul nostru dialog. Raportarea geografică la un centru, trebuie respectată contextual și în cultură?

H.G. Discuția de care amintești se va purta cu scriitori ce aparțin unei zone destul de largi a României, cea a sudului, care a dat mari autori și continuă să creeze o literatură viabilă. Într-un fel, este firesc ca aceste valori aflate mai departe de București, nu ca distanță fizică, ci ca percepție față de ce se întâmplă acolo, să se simtă puțin frustrate față de cum rezonează centrul. Aici sunt două aspecte care ar putea concura la înlăturarea acestei percepții. Unul fiind de ordin administrativ, în care suportul financiar și logistic să fie distribuit în mod echitabil în fiecare zonă a țării, astfel ca valorile să se poată dezvolta în condiții bune. Din punct de vedere spiritual, scriitorii, aflați în alte zone decât capitala, se simt, cu prezumție de vinovăție, marginalizați de confrații lor aflați la centru și nu de un context spiritual general. Este foarte interesant că, autori plecați din România în țări foarte îndepărtate, unii dintre ei trăind și în localități foarte îndepărtate față de capitala țării respective, spre exemplu Quebec pentru Canada, ori lucrând în universități din localități marginale ale SUA, nu au percepția îndepărtării de un anumit centru, așa cum există la noi legat de București. La noi mai constatăm și un mic paradox. Cei apropiați de capitala țării, dar în afara ei, se simt mai degrabă ignorați și, poate, nedreptățiți de această capitală, deși ei au o valoare pe care o atestă numeroasele recunoașteri.
„Apropierea dintre centru și margine” (n.a. interlocutorul face referire la ghilimele) trebuie făcută de ambele părți. Astfel, scriitorii din provincie trebuie să îndrăznească mai mult, să își ia în serios comuniunea spirituală cu oricare din confrații lor aflați în altă zonă geografică, iar cei din capitală, trebuie să arate o colegialitate normală și nu condescendență față de confrații lor care nu crează la centru și nu apar în revistele centrale. Sigur că literatura este un spațiu al marilor orgolii și fiecare ins este singur, tocmai pentru că artistul este o singularitate, urmare putem fi fiecare pe insula noastră, deși stăm pe aceeași stradă. Și ca să revin la ideea enunțată anterior, această problemă sensibilă a marginii poate fi depășită prin apropierea constantă a ambelor părți, prin renunțarea la orice fel de prejudecată și recunoașterea climatului valoric.

G.A. O astfel de discuție, dacă o mutăm în lumea virtuală, nu-și mai găsește fundamentul. Poate înlătura internetul această distanță imaginară dintre centru și margine în cultură, care după unii ajunge să se județenizeze?

H.G. Eu sper, chiar dacă nu este încă, precum internetul, această imensă zonă fără contur să devină o imensă țară numită Virtualia, în care centrul să fie pretutindeni. Deocamdată, sunt plăcut surprins că în România revistele virtuale și spațiile de discuții pe internet se înmulțesc cu o vivacitate extraordinară. La ele au acces și își trag foloase din frecventarea lor atât scriitorii tineri, care este firesc să fie la curent cu noile tehnologii, cât și autori mai în vârstă. Pentru o cultură ca a noastră care, într-un fel este ea însăși marginală din punct de vedere lingvistic în Europa și în lume, și în contextul în care foarte mulți autori de limbă română nu mai trăiesc înăuntrul granițelor țării, internetul devine o garanție a eliminării conceptelor de centru și margine. Există grupuri de discuții foarte puternice, la care participă români de pe toate continentele, neexistând nici un fel de prejudecăți. Îmi vin în minte, ca exemplu, „Nadir latent”-cu moderatori din țară, dar și din afară, cum ar fi prozatorul Dragoș Bogdan Suceavă, care se află în SUA, scriitoarea Alina Dabija de la Quebec, dar care a publicat în țară, apoi LiterNet, Agonia și lista poate continua. Aici se discută în limba română, se primesc mesaje și știri culturale în calupuri semnificative din Australia, Israel, SUA și alte zone ale lumii unde trăiesc și creează români, iar postarea materialului scris devine accesibil tuturor. Este o facilitate care în următorii ani va deveni obligatorie.
Se discută foarte mult despre piața cărții, despre dificultatea de a vinde, dar și de stocarea cărților în biblioteci. Internetul rezolvă multe din aceste probleme. Singurul aspect care este mai greu de rezolvat este cel al comerțului de carte electronică și, implicit, al dreptului de autor. Dar sunt soluții care se vor concretiza în perioada următoare.

G. A. Să spunem că sunteți beneficiarul acestei facilități obligatorii, cum îi spuneți, prin editarea a două e-book-uri, „Enigme în orașul meu”, proza scurtă, Ed. Equivalences (2001) și “Ratză cu portocale”, publicistică, Ed. LiterNet (2002).

H.G. Este adevărat. Spre exemplu, prima carte virtuală, e-book, a fost editată de Adrian Răzuș, un român stabilit în Olanda, pe care nici nu îl cunoșteam la apariția e-book-ului, ulterior aflând că editura își avea existența fizică într-un apartament și nu la Amsterdam, cum probabil v-ați fi așteptat. Și iată cum un simplu schimb de informații prin e-mail ne-a transformat în editor și autor. Astfe,l difuziunea granițelor este totală, eliminându-se această percepție centru-margine. Dar, pentru mine, scriitor român și balcanic ce mă aflu, șueta este de nelipsit. Dincolo de discuțiile pe internet, convivialitatea scriitorilor este un aspect foarte important.

G.A. Ați spus că din punct de vedere lingvistic suntem marginali. Suntem depozitari și a unei producții culturale marginale?

H.G. Din punct de vedere lingvistic ne situăm fără îndoilă în margine. Și mari culturi, cum ar fi portugheza ori suedeza, cu limbi mai puțin traductibile, au aceeași soartă, în comparație cu engleza, franceza, italiana și germana. În cazul nostru, trebuie să ținem cont de două atitudini posibile. Una ar fi cea de acceptare și de atingere a unui targhet în rândul publicului din spațiul lingvistic românesc sau, în al doilea caz, să penetrăm un alt spațiu lingvistic. Problema este, ca să revin la ce răspundeam la întrebarea anterioară, internetul rezolvă problema distanțelor, dar și în acest caz ne lovim, deocamdată, de bariera lingvistică. Și atunci, este firesc succesul unor autori care, prin tematică și limbaj, reușesc să se apropie mai ușor de forma traductibilă. Soluția, și avem și noi astfel de autori în viață, este adaptarea și exprimarea în altă limbă.
Dacă în proza română lucrurile stau mai bine la capitolul traducere, poezia și teatrul au de suferit din acest sens. De aceea, anumite inițiative, poate nu suficiente, ale unor organisme culturale pentru a difuza literatură română ca text tradus în lume, sunt esențiale. Însă nu vom deveni prin aceasta o cultură centrală. Totuși, în situația dată de globalizarea limbii engleze, se tinde, aproape obligatoriu pentru autorii care doresc să-și facă remarcată originalitatea, să se scrie în această limbă. Însă, nici limba franceză, în special pentru spațiul latin, nu trebuie omisă din traduceri ori exprimare directă în scris.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!