poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6816 .



Întoarcerea la Hristos a poetului risipitor - Marius Ianuș
articol [ Presa ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Zarra ]

2010-05-30  |     | 



Marius Ianuș este poate cel mai cunoscut poet român lansat după 1989. A creat modă cu versurile sale anarhiste, șocante, nihiliste, triste. A condus cenacluri literare și a publicat mai multe volume de poezii, a fost imitat și adulat, a devenit lider de generație literară. De curând, s-a schimbat radical. L-a descoperit pe Dumnezeu și este alt om.

Ca să ai succes în lumea literară contemporană, trebuie să faci valuri, cum se spune. Să scrii ceva atât de percutant și de șocant încât să te faci auzit, iar după ce ochii și urechile sunt asupra ta, poți să te numești autor. Nevoia de teribilism și de exprimare liberă era atât de mare după căderea comunisului la noi, încât apariția lui Marius Ianuș s-a pliat exact pe aceasta. Teribilismul lui a fost iubit, adulat, pus în reviste și cărți. A fost numit "părintele fracturismului", alături de un alt scriitor, Dumitru Crudu. A început să fie copiat atât de mult încât s-a plictisit el însuși de curentul inventat. Dar nu o evaluare critică doresc să fac prin acest articol, ci să relatez o minune. Da. Cuvântul este mare, ne este teamă să mai numim astfel un lucru evident din sfera aceasta. Ce s-a întâmplat însă cu Marius Ianuș este chiar o minune. Dacă un om care a scris versuri depresive, cu imagini scabroase și șocante - cu mult talent, este adevărat - dacă un astfel de om lasă totul și spune într-o zi: "Regret tot ce am scris, eu l-am aflat pe Hristos!"- nu vi se pare o minune?

Renegarea

Intrasem într-o zi pe internet și căutam pe diverse bloguri literare să citesc noutăți în domeniu. Găsesc un anunț pe blogul lui Marius Ianuș care suna astfel: "De astăzi, 20 aprilie 2010, îmi reneg toate scrierile pe care le-am publicat până azi, cu excepția celor pe care le-am postat

sau le voi posta pe blogul: http://yanush.wordpress.com. Îmi cer iertare tuturor celor cărora versurile mele de până acum le-au fost prilej de sminteală și iau păcatele la care i-au împins vorbele mele scrise și spuse pe alți oameni asupra mea. Nu voi continua povestea hyperliteraturii, pentru un motiv simplu: e o poveste necreștină. (…) Îi avertizez pe toți cei care au trecut prin cenaclurile mele sau care m-au citit că, în afară de sinceritate, i-am împins numai la drăcovenii. Îi avertizez că există Iad. Îi chem pe toți pe drumul către Iisus Hristos, să înfrunte prigoana satanei și să-și salveze sufletele".

Starea inimii care a devenit taină

Deși s-a retras din București, având nevoie de mai multă interiorizare și discuții cu Dumnezeu în singurătate și liniște, Marius a acceptat totuși un interviu. Cum s-a produs schimbarea radicală cu el? "Acum trei-patru ani s-au întâmplat mai multe lucruri pe care acum le interpretez ca niște semne. De exemplu, faptul că locuiam în apartamentul unui scriitor, Alexandru Monciu Sudinscki, un scriitor român care a plecat în Suedia și care a devenit apoi foarte credincios și s-a transformat într-un fel de pelerin-cerșetor, a plecat pe străzi... După aceea, am avut o răbufnire în fața unor lucruri care se întâmplau la mine, la ziarul la care lucram, și mi s-a răspuns într-o formă foarte dură. Am vrut să mă apăr, dar nu am știut cum. Am fugit la Chișinău să fac o revistă, "Starea de urgență". Dumnezeu a lucrat și acolo. De fapt, a trebuit să ajung acolo ca să lucreze. Un poet călugărit, părintele Savatie Baștovoi, pe care îl știam de mai multă vreme... l-am întâlnit din nou acolo. Și mi-a cântat o piesă foarte frumoasă care mi-a mers la inimă și a lucrat. Eram mai mulți scriitori adunați acolo, iar eu, ca oaspete, i-am cerut insistent să-mi cânte la chitară o piesă pe care o știam. Are niște versuri foarte frumoase: "Aș vrea să-ți spun ce nu se poate spune,/ Și-aș vrea să-ți dau ce nu se poate da,/ Există-o stare a inimii anume,/ Și-aș vrea s-o împart cu dumneata". Sunt versurile lui Savatie și mi-au plăcut atât de mult că l-am pus să cânte piesa asta de vreo 20 de ori. Am înțeles starea asta, taina asta, că eu de acum îi spun taină, este vorba despre starea din timpul rugăciunii lui Hristos când ți se întețesc bătăile inimii... E ceva extraordinar, neobioșnuit, mult dincolo de firesc", mărturisește Marius Ianuș.

Aceasta a fost începutul. Taina a început să lucreze în inima lui. Se afla la Chișinău, unde se chinuia să scoată revista "Starea de urgență", se zbătea mult pentru găsirea banilor și pentru a lansa și a vinde revista. Frământările lui erau însă în direcție greșită. "M-am gândit foarte mult la cum m-am schimbat, cum m-a schimbat acea întâlnire cu părintele Savatie. Privind înapoi, eu mă gândesc că făceam revista asta dar eu căutam altceva, căutam de fapt liniștea și fericrea. Căutam ce căutăm noi toți. Noi, oamenii, ne prindem într-o capcană din asta a lumii și nu ne dăm seama că noi căutăm fericirea de dincolo de lume. Acesta a fost lucrul pentru care am fost eu la Chișinău. Să mă văd cu Savatie Baștovoi. Aveam nevoie neapărată de ajutor, de vindecare divină. Știam. Mai e un text pe care mi l-a transmis înainte să-l cunosc, mi l-a scris pe cartea lui "Elefantul promis": "Lui Marius Ianuș, un cer senin deasupra capului". Am stat mereu și m-am gândit ce-a vrut să spună părintele Savatie. Am aflat de rugăciunea inimii, recent, și am înțeles despre ce vorbea Savatie atunci. Credeam că atunci când vorbește de o stare a inimii este vorba despre iubire așa, în general, dar apoi am aflat că este ceva concret pe care îl simți personal și acut. Atunci a pus semințele credinței în mine".

"Când îl găsești pe Dumnezeu nu mai ești depresiv"

Îi pare rău că n-a crescut într-o familie mai dusă la biserică. Noroc cu una dintre bunici, care îi vorbea de Iisus, îi citea din Biblie. Ține minte că în adolescență avea o rușine să facă anumite lucruri, simțea că îl vede Dumnezeu. Apoi, a venit perioada răzvrătirii. Puțină lume a observat cât de tristă este de fapt poezia lui Marius Ianuș, cea de până la "întoarcere". Marius crede că scrisul lui Emil Cioran

i-a făcut mult rău sufletesc. Și Bacovia. "Eram într-o depresie, nu-l găseam pe Dumnezeu. De la Cioran aveam revolta și aplecarea spre nihilism. Când îl găsești pe Dumnezeu nu ai cum să fii depresiv. Te rogi, ai un ajutor, nu poți să fii disperat. Atunci nu îl vedeam clar pe Dumenzeu. Eu am fost aplecat mereu spre credință, în felul meu, spuneam mereu că Iisus este modelul meu. Mereu spuneam că Iisus este un mare poet, un mare om, dar Îl vedeam doar din perspectivă umană".

Îi admiră foarte mult pe poeții Ștefan (Savatie) Baștavoi, Adrian Urmanov și Andrei Peniuc care au lăsat lumea și s-au călugărit și care trag după ei alți tineri din sfera scrisului. "Sper să reușesc și eu să trag după mine pe alții. Pentru că eu nu intenționat am împrăștiat niște lucruri rele, depresive".

"Până acum a fost o joacă cu viclenia sentimentelor"

Cum vede scrisul de acum încolo? "Din perspectivă creștină. Eu mi-am renegat toate scrierile. Poate la un moment dat, peste cinci-zece ani, o să mă uit peste cărțile mele și o să mai găsesc ceva bun, dar nu cred. Acum le văd împotriva lui Dumnezeu astfel de scrieri. Am fost influențat în rău de ce am citit. La rândul meu cred că am înfluențat în rău pe alții, dar sper ca Dumnezeu să îmi dea putere să îndrept lucrurile. Vreau să scriu despre credință, despre Dumnezeu, despre lucrările care merită. Tot ce am făcut eu până acum a fost un fel de joacă cu viclenia sentimentelor celoralți. Poți să-ți provoci niște sentimente îndurerate și să le spui într-un mod viclean. Dar Dumnezeu vorbește clar, nu așa".

Cum să fii scriitor în ziua de azi? "Trebuie să ne vedem locul, care este al furnicii față de Dumnezeu. Noi putem face lucruri mari cu cuvântul, dar să mergem cu smerenie, în zona asta a scrisului, să nu punem numele nostru în față. Să scriem lucruri frumoase și bune. În cuvânt este o putere extraordinară. De spre asta ne-a vorbit Iisus când ne-a spus că El este Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul are în el matricea realității. Cuvântul are o putere aparte. De asta se și spune într-o rugăciune despre ferirea de grăirea deșartă".

Mă bucur că l-am cunoscut pe adevăratul Marius Ianuș. Un om care știe că Dumnezeu potrivește lucrurile spre binele nostru. Iar continuarea minunii mi-ar plăcea să fie ca generația așa-zis fracturistă să se întregească imitându-l în credință pe Marius Ianuș, acum, când el este al lui Hristos.

Text publicat în Ziarul Lumina din 28 mai 2010.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!