poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5237 .



“pentru frumusețea unui șut în barǎ”
articol [ ]
cronici enorm de vechi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [taras el bulba ]

2010-01-12  |     | 



Rǎsfoind antologia de autor a lui Grișa Gherghei descopǎr cǎ mǎ aflu în fața unui poet cu mascǎ. Deși textul în sine se prezintǎ în toatǎ puritatea nuditǎții lui, dezbrǎcat de orice sofisticǎrii stilistice ori intertextuale, corpusul poetic traverseazǎ puține goluri de aer. Migalǎ! Migala ca rețetǎ a delicateții numitǎ simplitate. Într-atât de simplu, concis și direct este mesajul autorului, încât pune pe gânduri. Dincolo de forma clasicǎ (nu puține sunt sonetele sau poeziile construite prin îmbinǎri tradiționale ale rimelor) se presimte un fond zbuciumat, domolit prin încǎtușarea apoftegmaticǎ.

Noroc de înțelepciunea care demite la timp imperialismul filosofant în favoarea încǎrcǎturii lirice. Și nu trebuie omis faptul cǎ autorul rǎmâne un vitalist pitit, parcǎ, sub o paternǎ barbǎ sapiențialǎ. „Deghizarea” – cu toate cǎ omogenǎ de felul ei – suferǎ retușuri de la un volum la altul. Cu prima carte (Nici o tangentǎ la inimǎ, 1968), poetul se înscrie pe orbita sentimentalitǎții reprimate pânǎ la stadiul de ennui romantic: „Fǎrǎ munți e sufletul meu/Sufletul meu e numai câmpie””. Dar odatǎ cu Inmulțirea cu unu din 1969 se produce o adâncire și o rectangularizare (deși sunǎ paralelipipedic) a „produsului” liric. Poate cǎ la alegerea acestui nou „machiaj” contribuia și prezența seducǎtoare a verbului stǎnescian, vizibilǎ într-o strofǎ de felul: „Era rotund peisajul/Aproape un înec,/Ne scufundam de mânǎ,/Lǎsând în urma noastrǎ/Strǎine corzi de cerc”. Urmǎtoarele cǎrți: Armuri,, 1971, Pragul de sus, 1979, și Urma, 1982, continuǎ tendința geometrizant-incantatorie, pigmentatǎ de impunerea unor cuvinte-refren: sânge, colți, stare. Se naște de aici o ciudatǎ îmbinare de stazǎ parmenidianǎ cu o „mǎsluitǎ” dinamicǎ heraclitianǎ. Va rezulta o concordia discors: „Și erau fericite jumǎtǎțile mele/Ca și cum de mult/Ar fi vrut sǎ se despartǎ”.

Iatǎ-ne, așadar, în plin regal baroc, despovǎrați de orice prețiozitǎți manieriste (frapeazǎ, bunǎoarǎ, discreția titlurilor, în contrast cu uzanțele publicitare). Cititorul se poate acompania la lectura celor mai bune pasaje de muzica lui Vivaldi ori de cea a lui Arcangelo Corelli.

Ieșirea parțialǎ din regimul evazionist se va face odatǎ cu schimbarea de regim politic. Grupajul de poeme intitulat Șirul indian, 1991, aduce o mai pronunțatǎ conectare la realitate, fǎrǎ ca libretul operei sǎ devinǎ unul propriu-zis politic: „Momeala reprezintǎ un act complex/se stabilește cǎ/cel care prinde poate fi prins”. Însǎ defularea autenticǎ survine sub titlul Inedite. Truculența acestei poezii poate fi raportatǎ la cavalcada când descurajatǎ, când glorioasǎ imaginatǎ de Antonin Dvoűak în simfonia Din lumea nouǎ. Numai cǎ schimbarea de ton și atmosferǎ se exprimǎ, nu rareori, prin stanțe tradiționale, bine ritmate și rimate: „Cu gluga trasǎ pe urechi/înfǎșurat în haine vechi/mânjite toate cu muștar/a degerat un boschetar”. O atare secularizare a limbajului („clanța ușii atârnǎ ca un sex/deasupra frunzei la intrare”) demonstreazǎ cǎ și Grișa Gherghei rǎmâne, în fond, „sub vremuri”. Ceea ce nu mai trebuie demonstrat e cǎ harta postmodernismului își sporește relieful atunci când scara de reprezentare a poemului e îndeajuns de ajustatǎ. Avantajele acestei poetici? Brevitatea, sobrietatea, claritatea și, nu în ultimul rând, muzica interioarǎ („steagul rachiului roșu/bântuie/toamna fecioarelor”). Fǎrǎ toate acestea n-ar mai rǎmâne decât o suprarealistǎ libertate de a trage cu pușca.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!