Comentariile membrilor:

 =  varste retraite in vis
marlena braester
[09.Dec.04 23:05]
Poemul atrage atentia de la prima strofa cu efectul de telescopare, de "mise en abyme": fiecare camera e o alta casa. "Adancimea" fiind creata deja, visul se desfasoara fara retinere, "ne trezim in vis"; doar timpul oprit, cu usile lui deschise, sperie. Aceste realitati rasturnate par la fel de firesti ca "zapezile albului".

 =  da, "nimeni nu era mai înalt ca iubitul ei"...
Silvia CALOIANU
[10.Dec.04 08:36]
Interesanta poveste si, spusa poetic...

E poezie, Mae...Si, e de apreciat, in viziunea mea...

De la strofa a doua nu am mai respirat...

+ Foarte bun
Albu Vladimir
[10.Dec.04 14:12]
O poezie speciala... poate e doar perceptia mea denaturata si imi serveste adevaruri prea putin clatite prin minte... inceputul are virtutea de a sugera perspectiva fara a o limita, un fel de calatorie inspre infinitul mic... un aer de intimitate dar si de rupere a spatiului si a interactionarii unor universuri paralele fara legi in materie de timp... de asemenea dualitatea participatiei la iubire cu revarsarea sentimentului in trup devenit/simtit ca placere si durere, sincronizare a caderii cu zborul... sentimentul acelei insule a lui Euthanasus in care abandonarea in bratele celuilalt e deopotriva liniste, moarte si sublima ratacire a sufletelor prin trupuri vii, pe de o parte ambroitos dar si calator printre nisipurile finitului. Autoarea ne ofera o gama larga de simboluri, mare parte dintre ele avand putere de sugestie universala, referirile la momentele importante din viata omului, consonanta acestora cu lumea s.a.... vad aici o poezie completa, cu o perspectiva foarte bine sugerata si care ofera cititorului posibilitatea unei interpretari personalizate (cea mai mare dintre virtutile acestei alcatuiri poetice). Remarc acest text pe care il vad asezat la recomandate.

 =  va multumesc
Mae Stanescu
[10.Dec.04 17:48]
ma bucur mult sa va mai gasesc pe aici; inca putin si gata, voi incheia povestea:)

marlena, cu apreciere;
silvia, tie iti multumesc mult, chiar mult;
vlad, comentariile tale, in general, sunt o delectare; imi intregesti gandurile;


 =  din vis
simona marcu
[10.Dec.04 18:19]
Imi pare ca-si trage inspiratia din vis poemul tau, draga Mae, atemporal, suspendat inte doua usi ce se inchid si prind intre ele sufletul...ei sau al ursuletului de plus?
Frumos, curgere de cascada, muzica de noapte.
Cu drag, ploiesteanca!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !