| = de acolo îmi vorbești acum | Maria Prochipiuc [06.Dec.04 21:00] |
| Creaturi tivite cu aer în gesturi mărunte se exprimă în cuvinte așa precum :detaliul minor al unui zâmbet. E posibil ca aceste versuri să pornească de la niște întâmplări reale pe care retina le-a reținut le-a studiat indelung și acum le folosește ca tablouri stilistice. Scenele capătă forță de sugestie în detaliul minor al unui zâmbet, e interiorul care se exteriorizează în puncte de reper. Totul devine clar : de acolo îmi vorbești acum / din miezul statuii / în care ți-am ascuns sufletul / în oglinda aceasta / se adeveresc toate / înainte de vreme / închipuirile / fantasmele ca apoi să vină întrebarea: și noi? Noi ne naștem cu fiecare cuvânt pus în universul poeziei. | |