Comentariile membrilor:

= Lui Cristi, de la Uica Nelu
Sorin Olariu
[11.Nov.04 21:14]
Frumos.
Ma bucur cu atat mai mult cu cat tenorul se trage din satul bunicilor mei. Desi eu nu stiu sa cant nici macar manele.
Totusi, Viena nu i-a uitat nici pe Printii Lebedelor de acum cativa ani, care erau rromani.
As dori, da se poate, sa postezi pe site mai multe amanunte despre Traian Grozavescu.
= Al doilea Caruso
Gelu Vlasin
[12.Nov.04 03:24]
Faine articolele tale si mai ales asta in care vorbesti despre tenorul Traian Grozavescu, supranumit „al doilea Caruso”. Poate ca cineva se incumeta sa scrie si despre celalalt mare tenor roman - Dimitrie Onofrei.

toate bune,
Gelu Vlașin

= Dragi prieteni Sorin și Gelu
Ghinea Nouras Cristian
[18.Nov.04 18:31]
Dragi prieteni Sorin și Gelu, mă conformez dorinței voastre de a pune pe site câteva amănunte despre cariera și destinul lui Traian Grozăvescu. Cât despre faima românilor la Viena, nu-i chiar așa. O carte apărută recent la Viena sub semnătura scriitorului Kurt Dieman Dichtl - un fel de portret sentimental al Austriei, îl include și pe Grozăvescu, despre care se vorbește foarte frumos.
= Revin, mai documentat
Ghinea Nouras Cristian
[18.Nov.04 19:56]
Revin, mai documentat: este vorba de Kurt Dieman Dichtl - "Sagenhaftes Osterreich" - Eine Liebeserklarung an unsere Heimat - Editura Amalthea, Viena, 1994 - capitolul "Despre moarte pe Isonzo și Lacherfeldelstrasse". Deci nu-i chiar așa recentă, dar este o carte foarte bine realizată, am văzut-o.
+ Excelent
Gelu Vlasin
[27.Nov.04 17:47]
De data aceasta articolul merita promovat din plin ! Este foarte bine documentat si scris intr-o maniera cat se poate de profesionista. Felicitari autorului si la cat mai multe asemenea reusite.

cu prietenie,
Gelu Vlașin
= Urale din tranșee - Bravo, austriaca!
Ghinea Nouras Cristian
[28.Nov.04 11:30]
Gelu, sunt onorat de apreciere. Ar mai fi fost multe de adăugat despre acest tenor care avea în față o mare carieră, dar care a lăsat până azi doar... 13 arii înregistrate (a apărut un disc și la noi, prin anii 60). Interesant articolul "Despre moarte pe Isonzo..." De ce? Traian G. era în armata imperială, când s-au dat luptele de pe Isonzo cu italienii. Într-o pauză a schimbului de focuri, convenită pentru evacuarea răniților, Grozăvescu s-a ridicat din tranșeele austriece și le-a cântat italienilor o arie. Aceștia au fost așa de încântați, încât din fortificațiile lor au izbucnit în urale: "Bravo, austriaca!". Episodul este, din câte mi-au spus membrii familiei, real, fiind confirmat de martori oculari. Multe astfel de mărturii nu au putut fi reproduse în cartea "Traian Grozăvescu" din 1965, din cauza cenzurii comuniste. Autorii sunt, oficial, doi: Mira Demeter Grozăvescu, fiica artistului, și un oarecare Ion Voledi, care de fapt n-a scris nimic, în schimb a tăiat din greu ce spunea distinsa doamnă. Vremuri penibile, probabil erau chestii prea "burgheze"!
________________________
PS Felicitări pentru opiniile exprimate în revista "Cultura" vizavi de site-urile culturale românești.
= Am respirat aerul din casa ......si nu numai.....
VALERIU OPREA
[16.Feb.08 21:50]
Am cunoscut bine familia Grozavescu; a avut o mare influenta asupra mea, sora tenorului,Olguta Grozavescu, mi-a dat primele lectii de limba germana, m-a lasat sa "mangai" clapele pianului din casa lor, mi-a picurat in suflet cinste si corectitudine.Cu Dan, fiul lui Mira, ma jucam adeseori. Parintii nostri erau prieteni si Olga Grozavescu, profesoara, colega cu mama mea, a foast aceia care a botezt-o pe sora mea Marinela.
Acum, din Iasi, vizitez mai rar meleagurile copilariei si la ultima vizita, acum doi ani, imi aduc aminte cu regret faptul ca sculptura in bronz de pe crucea de la mormantu marelui tenor a fost furata.
Multumesc lui Dan pentru volumul dat mie cu dedicatie si imi pare rau ca la ultima vizita timpul nu ne-a permis sa rememoram mai multe din anii copilariei.Am cateva fotografii facute in curtea casei, care , daca imi amintesc bine, nu i le-am dat. Mi-ar placea sa luam legatura pe net - [email protected].
Am intrat in posesia discului Electrecord, ECD-1160, care cuprinde opt arii din cele treisprezece care se spune ca ar fi existat inregistrate. Am ariile copiate si le ofer cu drag celor ce l-au pretuit si-l pretuiesc pe Traian Groz(s)avescu.

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

= Lui Cristi, de la Uica Nelu	Sorin Olariu [11.Nov.04 21:14]
Frumos. Ma bucur cu atat mai mult cu cat tenorul se trage din satul bunicilor mei. Desi eu nu stiu sa cant nici macar manele. Totusi, Viena nu i-a uitat nici pe Printii Lebedelor de acum cativa ani, care erau rromani. As dori, da se poate, sa postezi pe site mai multe amanunte despre Traian Grozavescu.

= Al doilea Caruso	Gelu Vlasin [12.Nov.04 03:24]
Faine articolele tale si mai ales asta in care vorbesti despre tenorul Traian Grozavescu, supranumit „al doilea Caruso”. Poate ca cineva se incumeta sa scrie si despre celalalt mare tenor roman - Dimitrie Onofrei. toate bune, Gelu Vlașin

= Dragi prieteni Sorin și Gelu	Ghinea Nouras Cristian [18.Nov.04 18:31]
Dragi prieteni Sorin și Gelu, mă conformez dorinței voastre de a pune pe site câteva amănunte despre cariera și destinul lui Traian Grozăvescu. Cât despre faima românilor la Viena, nu-i chiar așa. O carte apărută recent la Viena sub semnătura scriitorului Kurt Dieman Dichtl - un fel de portret sentimental al Austriei, îl include și pe Grozăvescu, despre care se vorbește foarte frumos.

= Revin, mai documentat	Ghinea Nouras Cristian [18.Nov.04 19:56]
Revin, mai documentat: este vorba de Kurt Dieman Dichtl - "Sagenhaftes Osterreich" - Eine Liebeserklarung an unsere Heimat - Editura Amalthea, Viena, 1994 - capitolul "Despre moarte pe Isonzo și Lacherfeldelstrasse". Deci nu-i chiar așa recentă, dar este o carte foarte bine realizată, am văzut-o.

+ Excelent	Gelu Vlasin [27.Nov.04 17:47]
De data aceasta articolul merita promovat din plin ! Este foarte bine documentat si scris intr-o maniera cat se poate de profesionista. Felicitari autorului si la cat mai multe asemenea reusite. cu prietenie, Gelu Vlașin

= Urale din tranșee - Bravo, austriaca!	Ghinea Nouras Cristian [28.Nov.04 11:30]
Gelu, sunt onorat de apreciere. Ar mai fi fost multe de adăugat despre acest tenor care avea în față o mare carieră, dar care a lăsat până azi doar... 13 arii înregistrate (a apărut un disc și la noi, prin anii 60). Interesant articolul "Despre moarte pe Isonzo..." De ce? Traian G. era în armata imperială, când s-au dat luptele de pe Isonzo cu italienii. Într-o pauză a schimbului de focuri, convenită pentru evacuarea răniților, Grozăvescu s-a ridicat din tranșeele austriece și le-a cântat italienilor o arie. Aceștia au fost așa de încântați, încât din fortificațiile lor au izbucnit în urale: "Bravo, austriaca!". Episodul este, din câte mi-au spus membrii familiei, real, fiind confirmat de martori oculari. Multe astfel de mărturii nu au putut fi reproduse în cartea "Traian Grozăvescu" din 1965, din cauza cenzurii comuniste. Autorii sunt, oficial, doi: Mira Demeter Grozăvescu, fiica artistului, și un oarecare Ion Voledi, care de fapt n-a scris nimic, în schimb a tăiat din greu ce spunea distinsa doamnă. Vremuri penibile, probabil erau chestii prea "burgheze"! ________________________ PS Felicitări pentru opiniile exprimate în revista "Cultura" vizavi de site-urile culturale românești.

= Am respirat aerul din casa ......si nu numai.....	VALERIU OPREA [16.Feb.08 21:50]
Am cunoscut bine familia Grozavescu; a avut o mare influenta asupra mea, sora tenorului,Olguta Grozavescu, mi-a dat primele lectii de limba germana, m-a lasat sa "mangai" clapele pianului din casa lor, mi-a picurat in suflet cinste si corectitudine.Cu Dan, fiul lui Mira, ma jucam adeseori. Parintii nostri erau prieteni si Olga Grozavescu, profesoara, colega cu mama mea, a foast aceia care a botezt-o pe sora mea Marinela. Acum, din Iasi, vizitez mai rar meleagurile copilariei si la ultima vizita, acum doi ani, imi aduc aminte cu regret faptul ca sculptura in bronz de pe crucea de la mormantu marelui tenor a fost furata. Multumesc lui Dan pentru volumul dat mie cu dedicatie si imi pare rau ca la ultima vizita timpul nu ne-a permis sa rememoram mai multe din anii copilariei.Am cateva fotografii facute in curtea casei, care , daca imi amintesc bine, nu i le-am dat. Mi-ar placea sa luam legatura pe net - [email protected]. Am intrat in posesia discului Electrecord, ECD-1160, care cuprinde opt arii din cele treisprezece care se spune ca ar fi existat inregistrate. Am ariile copiate si le ofer cu drag celor ce l-au pretuit si-l pretuiesc pe Traian Groz(s)avescu.