| + Pentru versul simplu, dar cu o înărcătură emotivă deosebită | Maria Prochipiuc [05.Nov.04 09:59] |
| Mi-am abandonat, într-un colt prafuit al inimii, albumul cu poze… si -mi caut în toamna frunzele cazute anul trecut De aici îmi voi începe comentariul. Tu poetule, vei mereu într-o continuă căutarea a ceva-ului și totuși renunțare? E o participare afectivă a ta, cauți, găsești, abandonezi, apoi vii cu detaliu: Si între doua gânduri pasagere / mi-am depozitat amintirile. Perturbările ritmice sunt evidinte în versul tău ( ceva nou ) schimbarea accentului de la o strofă la alta dă o fumusețea aparte poemului. Dragă autorul, văd că te găsești într-o febrilă căutare, iar împlinirile prozodice te afectează încât preferi să ascunzi anumite stări sub un zâmbet melancolic. Aceste împliniri nu le consideri desăvârșite, nu mai au culoare, decăt nunațe de alb-negru citite și recitite doar prin niște gări pasagere ale sufletului. Versurile au alături de sensul literar și unul sentimental plin de mister, care uneori e redat direct, alteori doar sugerat: Si unde sa fiu mai aproape / De " a fost" decât de " a fi". Ideile care ies la suprafață, trebuiesc căutate în adâncul cuvintelor și chiar dincolo de ele. Rămâne de dezlegat ce cauți în toamnă, amintirile, anii sau doar frunzele căzute? | |
| = Sugestie | Maria Prochipiuc [10.Dec.18 14:27] |
| Am sesizat după citirea comentariului și niște greșeli de redactare( și citisem de două ori, mai trebuia o...) nu mai revin asupra lor, ci vreau doar să sugerez autorului că ultima strofă de la care am pornit aș structura-o sub altă formă: Ți-ai abandonat, într-un colț prăfuit al inimii, albumul cu poze…și cauți, cauți mereu | |
| = mie | Anais Folenta [05.Nov.04 11:28] |
| mie poezia asta nu-mi place, desi s-ar putea sa-mi atrag antipatii spunand-o. Mi se pare prea simplista, arata mai degraba a poezie de incepator. | |
| = parere | Corina Dragomir [05.Nov.04 11:42] |
| Cu parere de rau, poemul nu indeplineste nici un criteriu onorabil pe baza caruia aprecierea instelata sa-si poata justifica prezenta, in ciuda faptului ca anumite taieturi în stofa posibilului s-au soldat cu succesiunea de imagini transportate cu ajutorul unei manivele la "teascul de stors struguri". Sunt perfect de acord cu parerea exprimata de Anais. | |
| = vreau si sfaturi, nu doar critici | Bogdan Groza [05.Nov.04 12:43] |
| Maria, multumesc pentru steluta. Poate ca n-o merit, dupa unii, sau poate ca da, dupa altii. Anais, e dreptul tau sa-ti exprimi o opinie, ti-o respect, insa ar fi bine sã incerci sa vii si cu propuneri ori sugestii de imbunatatire a poeziei. O fi o poezie simplista, poate chiar de incepator, si tocmai de aceea, am postat-o ca sa imi atraga atentia altii ce si unde am gresit. Dar s-o faca argumentat, si sa-mi dea o mana de ajutor ca pe viitor sa nu mai scriu atat de stangaci sau simplist. E usor a critica, doar de dragul criticii. As fi vrut, mai degraba, sa faci o disectie dureroasa pe text,dar sa vi si cu sfaturi despre ce sa fac in viitor ca sa-mi imbunatatesc stilul. Stai linistita, din partea mea n-o sa ai parte de antipatie. Corina, cum ar fi aratat teascul de stors struguri fara manivela? Si mai ales, cum se poate utiliza teascul daca n-ar avea manivela? | |
| = off-teasc | Corina Dragomir [05.Nov.04 12:59] |
| by pressing a button:) high-tech inovation! renuntam la vasele de lemn tronconice pentru calcatul strugurilor si marile teascuri cu barna orizontala si surub? | |
| = eu una, m-am regasit aici... | simionescu adriana-marilena [06.Nov.04 03:11] |
Între “a pleca” și “a veni” mi-am făcut cândva culcuș. Și între două gânduri pasagere mi-am depozitat amintirile. Când simțeam nevoia să plec Îmi ploua a dor de sosire… Când stăteam pe loc, zâmbind melancolic Ma cuprindea un dor nebun de duca Se spune ca Dumnezeu a pedepsit trufia omului dandu-i amintirea, aceasta muzica ce ne vine de undeva de dincolo de orizont. Mi-a placut mult poemul tau, si ma gandesc acum de cate ori n-am auzit acele cuvinte "cunoaste-te pe tine insuti"... e un precept minunat si folositor pacat insa ca celor vechi nu le-a venit in minte sa ne spuna si cum sa facem ca sa folosim acest precept, sunt sigura insa ca tu te vei regasi aflandu-ti calea daca nu in toamna cu siguranta intr-un anotimp viitor, trebuie sa privesti doar putin mai atent inauntrul tau, acolo este izvorul, izvor nesecat, dar sapa necontenit... Amadriada | |
| = clubul celor cu poze alb-negru | simona marcu [06.Nov.04 12:42] |
| Intr-adevar, e un poem simplu, dar asta atrage.M-am plictisit de metafore pretioase (pe care chiar si eu le utilizez!), ca si de sentimente comune spuse pompos.Punctul forte, intre plecare si venire, e tocmai renuntarea la podoabe. | |
| = Ivanescu | Anais Folenta [06.Nov.04 13:00] |
| daca punctul forte e stilul asta simplu, atunci de ce la marii poeti moderni nu-l regasim? "Azi, însă, caut un loc De unde să văd apusul și răsăritul Și unde să fiu mai aproape De “ a fost” decât de “ a fi ”." cine stie, poate va scrie si Mirca Ivanescu asa candva! Bogdan: nu am ce sugestie sa-ti fac pe text, e nevoie dupa parerea mea de o schimbare majora de stil. Pe care ti-l asezi tu in timp. Dar incearca sa iesi din canoanele astea, daca vrei o evolutie. Nimeni nu sta pe loc. | |
| = erata | Anais Folenta [06.Nov.04 13:01] |
| Mircea Ivanescu. | |
| = "Pretiozitati" | Bogdan Groza [07.Nov.04 09:16] |
| Amadriada, Simona, va multumesc de trecerea voastra pe la mine si ma bucur daca, in ciuda simplitatii poeziei mele, v-ati regasit in ea. Anais, ai dreptate, in felul tau, in privinta poeziilor mele simpliste. Ai facut referire si la excelentul poet Mircea Ivanescu, pe care am avut onoarea sa-l citesc, si vreau sa te intreb: preferi ca si in scrierile mele sa gasesti o scriitura moderna, cu "pretiozitati" lingvistice, prea ermetica, greoaie si aproape inteligibila? ( as putea incerca). Daca da, iti ofer mai jos, posibilitatea asta, in continuarea comentariului meu. Folosesc stilul simplu, invechit, nu pentru ca as fi un beotian ori filistin sau pentru a-mi justifica cavilatia de care ma acuza unii, ci pentru ca vreau sa diu mai bine inteles. Poate ca fara sa-mi dau seama sufar de factologie bolovanoasa si bolnavicioasa, ce nu e pe placul multora. S-ar putea, de asemenea, ca in majoritatea scrierilor mele sa fiu fastidios cu stilul meu dulceag, ori gongoric. Ba chiar si importun atat in scriere cat si in exprimare. Daca e asa imi cer iertare fata de cei ce fac un efort si au bunavointa sa ma citeasca. Sa stii, Anais, ca nu m-am pretins niciodata poet, ci doar un ucenic in acest domeniu. Si fiindca sunt doar un abderit care are o estezie aparte, imi etalez trairile si simtirile asa cum ma pricep. Daca tie nu-ti place stilul meu n-am ce-ti face. Nu pot obliga pe nimeni sa ma citeasca, daca nu doreste. Multumesc pentru comentarii si cred ca atata timp cat o critica e constructiva, orice parere, pro sau contra, e binevenita. | |
| = voi aborda si altfel de stil | Bogdan Groza [07.Nov.04 09:24] |
| si inca ceva, o sa tin cont de parerile tale si voi incerca, pe viitor, o schimbare majora de stil. Dar atunci voi fi pe placul tau, si nu pe placul altora. Insa, am sa fac si acest experiment. | |
| = explicatie | Anais Folenta [07.Nov.04 10:26] |
| Bogdan, eu nu spuneam sa abunzi de neologisme, ci doar sa evoluezi. Stil "pretios" (nici macar nu-mi apartine formularea) nu se refera la asta. Si nu e vorba daca-mi place mie sau nu. Asta nici nu are importanta. Ideea era sa fii tu multumit de tine. In ceea ce-i priveste pe altii, n-ai cum sa stii acum daca le vei fi pe plac ori ba. Eu una nu scriu ca sa fiu pe plac cuiva. Trebuie sa-ti doresti mereu sa te autodepasesti. Iiti doresc sa fii impacat cu tine. Anais. | |