| = intersectii de planuri | Florina - Daniela Bordieanu [18.Oct.04 13:49] |
| dupa ce am citit prima data textul, am revenit cu un experiment. nu ma intreba de ce, nu stiu sa-ti explic prea bine (impuls de cititor, daca vrei neaparat o justificare a "gestului") dar l-am facut: "am să-mi mut patul la marginea câmpiei hai, să ne mutăm la marginea câmpiei cu toții, singurul petic de lumină în care să ne-nghesuim toate respirațiile și toate privirile bete din încăpere, în goana cailor la marginea câmpiei, armăsarii goanei și iarba și cerul, și noi ne vom amesteca tuturor păsărilor li se va face frig, tuturor păsărilor li se va face frică de câte ori părul meu albastru și lung în care se ascund, învinețită la fiecare strop, sărutată la fiecare strop, cailor la marginea câmpiei, să ne amestecăm." si "unde plouă mereu și toate lucrurile se-neacă, ca și când acolo ar fi un fragment de autobuz, ca-ntr-o fereastră pe care și-o doresc să nu avem însă nici un cuvânt de spus de apă galopând intens vor strivi sub lovituri, într-un răpăit de ploaie și vânt toată noaptea; vinete în corzile groase și lungi în parul meu, aterizează ploaia și pe câmp nu e nimic altceva numai tu îți vei întinde mâinile în țara aceasta numai tu te vei întinde cu mine în goana puțin privirile-repirațiile." e doar o joaca...dar mi-a placut. ce am vrut sa-ti arat? ca ti-am citit poezia pe doua planuri, alternand, incrucisandu-se intr-un mod interesant. sper ca nu am suparat. D. | |
| = frumos poem | Iuliana Benedic [18.Oct.04 15:09] |
| vizual, nevizual...mie imi place foarte mult cum suna! il citesc acum cu voce tare, sa aud ploaia cum bate-n fereastra | |