| = "imi scrie pe plans jucarii" | Geta Adam [04.Oct.04 18:58] |
| Si lacrimile-piatra se amesteca in templuri. Mai vine cate o jucarie de plus si le mangaie, striga de undeva o renuntare, de ce trebuie sa fie asa? Scuze ca vin atat de tarziu cu urare din suflet: La multi ani, Cristiana! | |
| = printre taste | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| aproape fiecare vers, fiecare cuvant folosit si-a atins scopul... folosirea intentionata si totusi subtila a acelor simboluri amplifica starea de tristete. ultimul vers (îmi scrie pe plâns jucării) poate sugera apasarea psihica provocata de moarte (chiar si universala), aceasta nemaifiind un element component al vietii umane ci o dezlantuire a nuturii insesi, care nu este brusca, ci lenta, monotona. fara solutii de supravietuire, masina de scris va fi inchisa printre vise. atat. Cris, spune acolo ca poemul va fi pastrat cum se cuvine. multumesc | |
| = mașina de scris e pe sens interzis | iQ666 [08.Oct.04 08:29] |
| nu zic ca nu e buna poema, dar nu e pe gustul meu, exceptand un vers care m-a lovit [bine de tot]: "mașina de scris e pe sens interzis".. cred c-o s-o mai citesc o data :) | |
| = raspuns | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| nici nu are cum sa fie pe gustul tau atata timp cat imi este dedicata si se refera "strict" la un anumit moment din viata mea. | |