= ,,parfum,, | dediudanut [15.Sep.04 20:46] |
un ritm bun are poezia ta pe langa altele | |
= Camica cu un acru ranjet | Ioana Camelia Popa [15.Sep.04 21:30] |
ideea modalitatii mortii, frumos emotionanta, mda... se moare doar o data, si nu asa...oricum...(;-) | |
+ copilul de cretă mă corectează în punctele esențiale | Maria Prochipiuc [16.Sep.04 08:38] |
Unele versuri se înalță deasupra poeziei ca o coloană de sunete : eu îmi fac găuri neregulate… eu îmi fac găuri neregulate… învată-te să-mi decupezi o bucată de piele Știi să împărtășești anumite trăiri într-o formă extraordinară : mă inspiră aleator acel "sfârsit" din poveștile cu zmei întotdeauna cu prelungiri de litere stilizate fiecare la rândul ei devenind o altă poveste Poezia nu este ținută ascunsă în sufletul tău, ci o scoți la iveală ca aurul din negura pământului. Ce mi-a plăcut foarte mult: învată-te să-mi decupezi o bucată de piele mai mare decât mine și goală ca o peșteră pusă în ramă pentru că nu se moare așa oricum | |
= Danut, Camica, Maria | Thais Teodorescu [16.Sep.04 17:09] |
Danut, vezi tu ceva, ceva, printre altele ;) Camica, s-a mai indulcit putin "ranjetul":). Stii, nu, ca este o moarte speciala? Maria, gandurile acestea au o insemnatate aparte, nu pentru ca povestesc despre randurile mele, ci pentru ca vin de la Maria. | |
= moartea zmeilor | Bianca Iulia Goean [20.Sep.04 23:49] |
"ceea ce spui tu din politețe emană damf de scorțișoară" "ceea ce cred eu din inerție curge ca machiajul ieftin după apa de ploaie" "Copilul de cretă mă corectează în punctele esențiale pentru că nu nu așa simplu se moare" si, bineinteles, moartea aceasta a zmeilor in fiecare poveste trebuie sa aiba un scenariu, scris chiar si pe bucata aceasta de piele... | |
= ++ | Andrei Neagu [21.Sep.04 12:13] |
"Mă inspiră aleator acel "sfârsit" din poveștile cu zmei întotdeauna cu prelungiri de litere stilizate fiecare la rândul ei devenind o altă poveste" ehei ce frumos i-ai mai spus tu "incalecatului pe-o sa"! incerc sa-mi imaginez "o pestera pusa in rama" si apoi asez acest tablou pe zidul ce uneori desparte sufletele noastre, ale oamenilor. bravos! | |
= Bianca, Andrei | Thais Teodorescu [21.Sep.04 17:40] |
sa va spun ceva: intotdeauna mi-au dat batai da cap finalurile povestilor pe care le citeam in copilarie. bunica imi spunea ca personajele nu mor, ci se muta dintr-o poveste in alta, si tot asa, pana cand am crescut mare, si n-am mai crezut deloc in povesti. | |
= sigur sigur? | Bianca Iulia Goean [21.Sep.04 18:40] |
Thais... r u sure? ;-) | |