| = o sămînță de tăcere | Gabriela Petrache [07.Aug.04 13:34] |
| Uite că aș vrea să spun ceva nemaipomenit, inteligent, să azvîrl cu un bobîrnac cît colo singurătatea, din păcate nu stă în puterile mele. Și totuși, dincolo de cuvinte, întrezăresc atîta lumină. Scrii frumos, scrii pe sufletul meu. "când nimeni și nimic nu-mi va fi între coaste lumină această singurătate îmi crește în suflet ca un sâmbure de gutuie învelit în zăpadă ca un fruct plin de brumă ascuns între brațele unui arbore dezvelit de cuvânt " cu drag, | |
| = Lebragiei | colar gabriela [07.Aug.04 20:38] |
| Uneori singurătatea are gust de toamnă.Stii prea bine. Mulțam de trecere. | |