Comentariile membrilor:

=  parere	George Ciobanu [02.Oct.05 19:06]
Poezia e frumoasa. Imi place alternanta calareti/apostoli. Personal nu as fi pus strofa cu 0. Eh, si in final, ti-au iesit 11 porunci :). George
=  talantlivîi gospodin Vasili Ripoff	Cătălin Furtună [11.Jul.04 09:40]
Lasă-mă să-ți spun o poveste.
=  Vasile	Elia David [11.Jul.04 09:41]
"dar niciodată caii nu plâng împreună călăreții care gonesc risipit țin frâul luminii în aspra mea mână sunt mie stăpân și mie sfârșit" M-a impresionat poemul, pentru ca am auzit caii ce-si purtau calaretii... Si te-am vazut si pe tine tinand fraul luminii. Poate prea strans...
=  Si treisprezece era de bine, pânã mai ieri!	Anda Andries [11.Jul.04 10:05]
Frumos poem, Si treisprezece aflat în controversã, ce ar fi sã-l stergem din multime? Oare am înteles bine? Gândurile îmi zboarã, ca replicã, la stersãturi. Trec prima datã dar nu si ultima, Anda
=  răspunsuri	Vasile Munteanu [12.Jul.04 07:42]
George, îți mulțumesc pentru lectură și pentru comentariu. Cât despre observații, teoretic îți dau dreptate. Practic, însă, am să las poezia așa cum e. Te mai aștept. Cătălin, personal prefer poveștile românești, dar, în numele reciprocității, dă-mi voie să te întreb: care este morala și ce legătură are cu rândurile de mai sus? Nu pentru mine, că eu "am studiat" rusa, ci pentru "cititorii noștri" care, deși "mai deștepți ca noi" (A.C.), nu au studiat rusa. Zău că efortul "grafic" merita o cauză mai bună (sau mai rea) :). Oricum, te mai aștept. Elia, mereu "prea înaltă" :), până la inima cailor de lumină. Anda, îți mulțumesc și ție pentru aparița inedită, deși mărturisesc faptul că nu am înțeles "interpretarea" comentariului tău. Te mai aștept.
=  Am avut ghinion, era 13	Anda Andries [12.Jul.04 11:47]
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/79245/index.html Se pare ca doar mintea mea face conexiuni acolo unde nu exista, sper sã mã bucur de clementa dumneavoastrã! Cu prietenie, Anda
=  the talented mr	Cătălin Furtună [12.Jul.04 17:18]
Păi, e mai bine că n-ai înțeles de la început morala, fiindcă totul nu era o concluzie - ceea ce ar fi părut nițel mai agresiv -, ci mai degrabă o întrebare. Am "codat" comentariul fiindcă îți era adresat strict ție, nu celorlalți. Pe de altă parte, îmi dau seama că poate n-ai văzut "Talentatul domn..." și nu știi la ce se referă aluzia (interogativă, repet). Distribuția de pe afiș se citește cam așa: cititorul paranoic sînt eu, satanistul hollywoodian - tu, iar restul sunt detalii de zi cu zi. Nu-ți face griji, n-a fost nici un efort, nu l-am desenat eu, ci doar am ales ce mă interesa. Așa. Aici pe site se reproduc, în mic, toate fenomenele de naumizare, nichitizare, cărtă****izare șamd. Spun 'în mic', dar de fapt amploarea, mă rog, fenomenului e mult mai mare. (Nu te grăbi să înțelegi că mă refer și la tine, deocamdată îmi definesc nedumerirea.) 'Utilizatorii' se lasă mult mai repede influențați de alți 'utilizatori', chiar mai repede și mai ușor decât s-ar lăsa în fața unor autori cunoscuți. Da, 'se lasă' descrie perfect situația. Inducția asta se întîmplă din prietenie, din dorința de dialog (v. și inducția-seducția), din dispreț sau din inconștiență... și n-am epuizat toate motivele. Iar ce anume cauzează ea n-are importanță acum, fiindcă altceva voiam să aflu. Și anume. Voiam să știu dacă textul ăsta are vreo legătură cu "Luci". Am mai văzut și-n alte poezii de-alte tale niște "motive populare drăcești" abordate cam în același fel în care-am făcut-o și eu, dar nu m-am impacientat, evident, nu am monopol. Am pus asta pe seama neplăcutelor inducții invizibile, a scanărilor laterale, pe care doar eu și încă 7 oameni nu le neglijăm (să nu te-ngrijoreze precizia, e o glumă, dar în sine rămâne adevărat). Dar aici paranoia mi s-a inflamat de-a binelea. Fiindcă repetițiile din refrenul tău, "cine nu.../nu..." sînt, metaforic vorbind, lovituri aplicate sub un unghi identic cu cel din concluzia textului meu. Plus alte chestii, vorba poetului. Așa că te întreb, e poezia ta o formă de dialog, o replică, o formă de respect (nu cred și nu vreau să cred) sau de desconsiderație (nu vreau să cred)? Sau una din scanările laterale de care ziceam? Sau nu e, pur și simplu, nimic? Nu e un interogatoriu (deși senzația neplăcută o să persiste și după răspuns, sper că-ți dai seama), ci doar o curiozitate: cum îți explici? Lasă întrebările cu răspuns de tip grilă de mai înainte și răspunde doar la asta: cum îți explici? O zi bună, cu cât mai puține mâncăruri mutante.
=  Cătălin Furtună	Vasile Munteanu [13.Jul.04 06:11]
Cătălin, nu am să încerc să "teoretizez" despre (pseudo)paranoia ta, pentru că experiențe anterioare m-au învățat că, indiferent de "argumente" - care, în cazul tău, "sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire" - vom sfârși prin a ne jigni. Prin urmare, am să îți spun cât se poate de explicit ceea ce gândesc: sau te autocomplimentezi sau strigi ca un precupeț în piață, poate vine cineva să îți admire "marfa". Oricare ar fi "motivația" ta, crede-mă pe cuvânt, argumente de genul: "poezia ta o formă de dialog, o replică, o formă de respect (nu cred și nu vreau să cred) sau de desconsiderație (nu vreau să cred)? Sau una din scanările laterale de care ziceam? Sau nu e, pur și simplu, nimic?" mă fac să pălesc de invide că nu stăpânesc la fel de bine ca și tine conceptul de "marketing". Dar este explicabil, eu sunt un "ilustru anonim", nu un "clasic în viață" care să îi "inspire" pe alții. Regret că sunt nevoit să recunosc, habar nu aveam că exiști, că postezi pe site și ce anume gen de poezie. Dar, acum, aproape știu, pentru că, la recomandarea ta, am citit "Luci". Concluzia? Ai dreptate. Interpretarea rusească a filmelor americane generează devieri de gândire și comportament, lucru pe care îl sesizez cu ușurință în reacția ta. Prin urmare, tot ce pot să fac pentru tine, ca de la novice la maestru, este să îți dedic (dar numai aici) poezia "substituiri noumenale" și, în rest, cu toată sinceritatea, puțin îmi pasă de "mutantele" tale interpretări. Probabil că ești dintre cei "constrânși" în copilărie să mănânce untură de pește. Cu tot egoismul, nu am nici timp și nici chef să fac pe terapeutul. Creație ușoară.
=  sesizează asta	Cătălin Furtună [13.Jul.04 12:49]
Înțeleg că te-ai simțit jignit, dar e problema ta că iei totul în serios. Nu mă autocomplimentez absolut deloc, iar în ceea ce privește marketingul, zi și tu dacă e o strategie bună să-ți asumi riscul (mare și tare) de a fi luat drept un egoman isteric, cînd manualul spune clar că o altfel de imagine trebuie să proiectezi, dar ce zic, probabil ai citit. În rest, "ilustrule anonim", zău, nu mai e nimic de spus, văd că tu încerci să mă jignești, dar și asta rămâne tot problema ta.
=  Cătălin	Vasile Munteanu [14.Jul.04 06:07]
afirmații de genul: "problema ta că iei totul în serios", "să-ți asumi riscul (mare și tare) de a fi luat drept un egoman isteric", "manualul spune clar că o altfel de imagine trebuie să proiectezi" nu mă ajută să sesizez decât faptul că "problema ta", pentru că îmi este clar că ai o problemă, sunt eu. Nu vrei să ai decența și să spui explicit ce anume te deranjează la poezie (cu exemple, dacă este posibil). Altminteri, părerea ta despre "persoana mea" și desprea "personalitatea mea" (psihologic) mă interesează câtuși de puțin.
=  mai sesizează o dată	Cătălin Furtună [14.Jul.04 09:54]
Afirmația „problema ta că iei totul în serios“ rămîne valabilă, fiindcă celelalte afirmații pe care ai avut plăcerea să le citezi exact se refereau la mine, adică la riscul de a fi înțeles greșit, ceea ce s-a și întîmplat. La poezie nu m-a deranjat nimic, niciodată. Și fiindcă mi-ai dedicat textul ăla, eu îți dedic cuvîntul „serios“ din comentariul meu. O mai lungim mult?