| = Oamenii tăi | Mihaela Maxim [29.Jun.04 16:54] |
| din tine îți seamănă toți, sunt aidoma mersului tău prin viață. Luptă fiecare, până la unul. | |
| = Mihaela | Adrian Munteanu [29.Jun.04 17:21] |
| Alta soluție nu am. Trecerile tale sunt tot mai poetice. | |
| = Omului | Radmila Popovici [29.Jun.04 17:40] |
| Un Om de (Sînge)Carne am găsit în (t)mine... Un Om de Gînd s-a arătat pe-o carte... Și Omul-Gînd va fi învingător. Iertată fie-mi incursiunea, deși aș avea multe, bune de spus, ar fi cu prisosință. Voi încerca din răsputeri să citesc în tăcere. Nu cred că voi reuși. | |
| + Omul de Gând să iasă-nvingător | Maria Prochipiuc [10.Dec.18 14:27] |
| Omul de Carne l-am găsit în mine De la întâiul răsărit de zare Și primul verb rostit în clipa-n care Credeam că știu ce-i rău și ce e bine. Sonetele 1- 105 au reușit să impună o anumită fizionomie proprie, distinctă ție ca autor. Ți-ai făcut din vers un mod de existență special pot spune: Și primul verb rostit în clipa-n care / Credeam că știu ce-i rău și ce e bine … un mod liric de o mare consecvență și rigoare, original și atractiv în același timp. S-a înălțat scăpând de-ncătușare Și forța lui simțea că se cuvine Să muște prund din mal cu ape line Și must să bea din buruieni amare. Pe mine m-au cucerit sonetele tale prin franchețea izbitoare a tonului: Să muște prund din mal cu ape line / Și must să bea din buruieni amare , care nu e o simplă sinceritate de moment, ci reprezintă o atitudine generală, spontană și conștientă totodată. Omul de Gând s-a arătat pe-o carte, S-a sprijinit pe-un fir de vânt ușor, Izbit în trup cu plăsmuiri deșarte. Eul tău liric nu se lasă atras de farmece superficiale, el dantelează versurile cu virtuozitate: Omul de Gând s-a arătat pe-o carte, / S-a sprijinit pe-un fir de vânt ușor… Suflul tău puternic este înclinat spre culoare și forme. Împreunarea cuvintelor în versuri dă o anumită strălucire, dar și virtute. Atâtea guri strivit în colb îl vor. Cu timpul lupt pe viață și pe moarte, Omul de Gând să iasă-nvingător. Văd în sonetele tale cu fiecare vers o treaptă spre timpul veșniciei, e ca un urcuș: Cu timpul lupt pe viață și pe moarte, / Omul de Gând să iasă-nvingător. Ai reuși să transformi sonetul într-un instrument care cântă pe mai multe tonalități. | |
| = Radmila | Adrian Munteanu [29.Jun.04 18:17] |
| Va trebui sa iesi invingatoare din tacere. | |
| = m-am și supus | Radmila Popovici [29.Jun.04 18:34] |
| Acest "va trebui" e demn de supunere. | |
| = Maria | Adrian Munteanu [29.Jun.04 18:39] |
| Pe nimeni nu trebuie să supăr și nici nu am această intenție. Numai că, de această dată, trebuie să remarc că este, cel mai aplecat pe text dintre toate comentariile pe care le-am primit. Spun aceasta, fără teamă de a supăra pe cineva, pentru că eu însumi sunt departe de asemenea performanțe. Aș vrea să crezi că aș fi spus la fel și în cazul unei critici acide, apreciind puterea reflexivă. Faptul că spui atât de multe lucruri frumoase mă determină să adaug o reverență și să-ți mărturisesc că este un imbold pentru luciditate până la sfârșit. Cu prețuire. | |
| = Ati invins deja | Anda Andries [29.Jun.04 21:39] |
| Dacã la pagina - Cuvânt înainte - pe cel putin una dintre cartile pe care (sunt sigurã) le veti publica, n-o voi gãsi pe Maria, o sã-mi spun cã asa a vrut "omul din gând" dar tot uimitã voi fi. Iesencele,astea,tare au prins drag de pagina dvs. Anda | |
| = sonet cu portret | Gelu Vlasin [30.Jun.04 00:50] |
| Desi nu prea sunt adeptul acestui gen de poezie trebuie sa recunosc un fel de virtuozitate shakespeariana, o abilitate in manevrarea inteligenta a rimelor si un suflu nou dat acestui tip de constructiei poetica... | |
| = Dacã nu cer prea mult... | Anda Andries [30.Jun.04 02:37] |
| Ca între prieteni - pot sã vã cer o favoare? Dacã da - M-as bucura mult sã citesc pãrerea dvs. la poezia "Fugã imposibilã" de Constantin Nicolae Paul Dacã nu - tot prieteni rãmânem. Cu multumiri, Anda | |
| = sonetul 105 va să zică | Farcău Pavel [30.Jun.04 11:20] |
| Adriane, poezia asta trebuie neapărat să o salvez...îți spun și de ce...pregătesc un eseu despre Ivan Ilici...personajul lui Tolstoi....care s-ar potrivi cu tema aceasta....ei bine o să fac astfel încît, atunci cîn o să public eseul (habar n-am cînd o să fie asta, nu l-am terminat de tehnoredactat)....o să trimit un link exact pe această poezie....dacă nu esti de acord...să-mi zici....bine??? numai bine Adriane.... ps. impresionant acel "memorial" | |
| = Anda | Adrian Munteanu [30.Jun.04 17:18] |
| Dragoste reciprocă. Numai un lucru nu-mi place și aștept să iei măsuri. Tu și alții : nu mă mai luați cu formule de politețe, măcar în calitatea noastră de părtași la o suferință comună. Eu sunt Adrian. Cineva, de mult, m-a învățat, și bine a făcut, că politețea nu stă în formule reverențioase. Pe curând | |
| = Gelu | Adrian Munteanu [30.Jun.04 17:26] |
| N-ar fi interesant să ne exersăm cu toții în același gen de poezie. De asta am și translat spre alte formule, chiar dacă vin de mai departe. Am simțit întotdeauna un gen de claustrofobie, nu mi-a plăcut în mulțime, dând din coate și încercând să prind o gură de aer . Am nevoie de spațiu și, paradoxal, îmi e mai bine în singurătate. Dacă ai sesizat o oarecare încercare de înoire a structurii, un alt suflu, în limitele impuse de gen, îți mărturisesc că asta a fost intenția cu care am pornit la drum și dacă reușesc, apreciere mai mare nici nu îmi doresc. Pe curând, cu prietenie. | |
| = Paul | Adrian Munteanu [30.Jun.04 17:40] |
| Pentru tine întotdeauna de acord. | |
| = Anda | Adrian Munteanu [30.Jun.04 17:42] |
| Promit solemn să citesc, dar mâine. Singurul lucru de care sunt îngrijorat în ultima vreme este lipsa de timp. | |
| = Anda | Adrian Munteanu [30.Jun.04 18:14] |
| Totuși mi-am făcut timp să citesc " Fuga imposibilă " și am postat câteva cuvinte de apreciere acolo. Înțeleg de ce mi-ai semnalat-o și nu ai gusturi rele. | |
| = Mãsuri cu mãsurã | Anda Andries [30.Jun.04 19:16] |
| Multumesc Adrian, (dupa cum vezi am luat mãsuri). Ce n-as da sa-ti pot da timpul meu! (Poate si-n privinta asta voi lua mãsuri). | |
| = Sinceritate | Gelu Vlasin [30.Jun.04 20:32] |
| Claustrofobia este specifica unui artist autentic indiferent de formula creativa pe care-o practica. Calitatea umana este uneori mai presus de orice scriitura. Dar, poate ar fi mai bine sa nu confundam izolarea cu marginalizarea sau insingurarea cu singuratatea. In rest...Mult succes ! Cu prietenie... | |