| = pe scurt | Elia David [02.Jun.04 16:23] |
| Mi-a placut sonetul - cu tot cu nopti inghetate si urlet fierbinte de lupi. | |
| = calendar de suflet cu vara si sonete | simionescu adriana-marilena [02.Jun.04 17:24] |
| Flamand sau nu, cineva trebuie sa castige pe campul de batalie si acela esti tu cu versurile tale ce ne incanta in frumoasa lor ritmicitate de fiecare zi si mai sintem si noi, cititorii paginii tale. | |
| = Elia și Adriana | Adrian Munteanu [02.Jun.04 17:57] |
| Cred că nici n-ar fi productivă altă stare decât aceea de veșnică foame ( de cuvinte, de speranțe, de...) Pe curând, cu alte ingrediente pentru o mai bună digestie. | |
| = succes in continuare | Vitelariu Marian [02.Oct.05 19:06] |
| mai are rost sa spunem ceva despre ritmicitate poeziei? nu cred! uite ce spunea Eminescu intr-o poezie de-a lui CRITICILOR MEI Multe flori sunt, dar puține Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Dar când inima-ți frământă Doruri vii și patimi multe, Ș'a lor glasuri a ta minte Stă pe toate să le-asculte, Ca și flori în poarta vieții Bat la porțile gândirii, Toate cer intrare 'n lume, Cer vestmintele vorbirii. Pentru-a tale proprii patimi, Pentru propria-ți vieață, Unde ai judecătorii, Ne'ndurații ochi de ghiață? binenteles poezia ta este in contradictie cu aceste versuri superbe ,reci, dar in acelasi timp foarte adevarate. | |
| = excelent! | Mihaela Maxim [04.Jun.04 17:50] |
| cred ca mai am un pic si o invat si pe 'dinafara' si pe dinauntru. superba! superba! superba! | |
| = Criticilor | Adrian Munteanu [05.Jun.04 10:31] |
| Marian, Ai depus un efort pentru a transcrie versurile eminescinene care merg foarte bine în context și mai conțin și o aluzie, mai puțin perceptibilă, adresată celor ce critică fără substanță. Muțumesc de trecere, de apreciere și succes în tot ce faci. | |
| = Aprecieri | Adrian Munteanu [05.Jun.04 10:33] |
| Mihaela, Când mai ai pe cineva care-ți spune câte o vorbă de apreciere, parcă îți vine să mergi mai departe. Ne mai citim noi. | |