| = "cincizeci si doua de mamici si treizeci si sase de nemamici" :) | Florina - Daniela Bordieanu [25.Mar.04 09:48] |
| Si care era favoarea ceruta de copii?:) am citit cu un zambet tot textul si mi-a placut asa de mult, ca am uitat de maldarul de hartii ce-si asteapta rezolvarea de dimineata :) nu-s Dana, cea cu care ai stat de vorba, nu-s nici Florinel, cel pomenit de tine, dar cu siguranta in dimineata asta ti-am fost un cititor hlizit. chestia cu mamicile si nemamicile e haioasa :) poate nu e o idee asa de rea sa nu-ti schimbi numarul de telefon, ar trebui sa ai incredere si in copii, uneori, mai ales daca-s detectivii cartierului :) cu tot binele, in asteptarea raspunsului la intrebare (presupun un alt text), Dana | |
| = Suntem o clipa din imaginatia voastra, priviti-ne. Simona | sorin teodoriu [25.Mar.04 10:01] |
| Ba da, tu esti Florinelul din text :) si Dana e Bursucel:) O sa scriu totusi o nota, ca o explicatie: Incerc sa fiu la inaltimea lor, a copiilor. Povestea asta este si nu este fictiune – ea nu poate fi scrisa dintr-o data, din simplu motiv ca se compune in fiecare saptamana, asa cum au propus noii mei prieteni. Acum sunt doar trei, poate peste un timp, vor fi patru, zece, este loc, atat in texte, cat si in inima mea. | |
| = tot hlizita | dana stanescu [25.Mar.04 10:28] |
| :)) in sfarsit sunt si eu intr-o poveste ca de obicei eu ii pun pe altii. Thanks. Imi place si abia astept continuarea... si s-ar putea sa am eu o misiune pentru detectivii tai. Iti spun eu. | |
| = inimioară, inimioară | Dănilă Florentina-Loredana [25.Mar.04 14:02] |
| Ptiu! Îmi sărise inima de-un cot, o alergam neputând s-o stăpânesc... stai, nebuno, “că-ti pun lanturi la mijloc“, asa vezi, stai domol... Crezusem că eu sunt Florinel (asa scrie la mine-n paranteză) si chiar mă pregăteam să-i trimit o scrisoare oficioasă de multumire domnului director Frânaru (pardon, Ciobanu) de la Dacia Pitesti că m-a scăpat de responsabilitatea de-a fi autorul moral al sucombării nevinovate a genialului ST de la noi de pe site. Da bine că m-am linistit! Acum pot să trag aer poluat în piept si să zic ceva . Frumos textul, asa cum ne-ai obisnuit! Esti iar Sache, stii tu care, dar eu tot te citesc printre rânduri- bată-l de nărav să-l bată- si nu“s ce-mi pare că văd, da nu zic nimic să nu dau iar...cum ai zis. Dă-i nainte, scrie, mai scrie, da vezi, ai grigă si de inimioara mea, că alta n-am si nici piese de schimb la ea! Lore (da bine că mi-am amintit apelativul cu care mi te adresezi, n-are nici o legătură nici cu Dana, nici cu Florinel). | |
| = erată | Dănilă Florentina-Loredana [25.Mar.04 14:06] |
| De-atâtea emotii (vezi bine că nu s-au potolit) am făcut si greseli. “Lacăt“ în loc de “lanturi“. | |
| = am incurcat-o | sorin teodoriu [25.Mar.04 14:22] |
| Iertare, m-am incurcat! Mi-e si rusine sa zic: am incurcat-o pe Lore (Florinel) cu Florina :( Imi pare rau, sa stiti, dar eu v-am anuntat ca sunt distrat - v-am pus in tema. Daca nu ma credeti, mai cititi odata anumite paragrafe in care subliniam cum sunt eu. Nu-i asa ca ma iertati? Hai, ca-s baiat bun :) | |
| + O Buna Vestire! | Maria Prochipiuc [25.Mar.04 17:06] |
| Azi nu vreau. Nu vreau nimic. Ei, cum să nu vrei nimic , faptul că privești și vezi lumea și lucrurile din jur, deja vrei ceva, nu, nu e Apatie e doar o stare, iar chipul din oglinda a reușit să te facă să zâmbești. Ei, cred că de la poveste urata ți se trage și de la acel autobuz roșu, dar mai ales de la cafea și vorba mătușii Maria < nu ai nimic și mai ocupi locul degeaba> , ei dar nu chiar degeaba , ești un punct de sprijin pentru oricine. Mereu e iarasi ziua și … dimineata vin la serviciu. Fara chef , asta e Viata complicata mai ales că fiecare zi se repetă . Suntem în Noiembrie dupa-amiaza și … A inceput sa ploua. Cu castane si frunze rosii, galbene si portocalii… Imi inchipui Babele lucind in soare… Cu gandurile aiurea, in repaus, zambind prosteste apusului de soare . Unde poate să găsească răgaz pentru contemplare , autorul nostru, decât în Casa la tara, acolo unde visele se pot împleti cu realitatea. Mediul e prielnic pentru creație, livadă, luna cu reflexe stranii, o pace deplină, acolo intri în realitate satului cu frumusețile lui. Universul autorului prozator se extinde și spre alte curiozități cum ar fi Pasare Foc este interesat să se transfere în alte lumi … O urmaream cu privirea pana cand lumina prea puternica ma rapunea. Sopteam atunci cuvinte de dor. Dor de pasare. 'Doamne', imi spuneam, 'ai grija de aripile ei, sa nu se franga, sa nu cada.'. Trăiește de fiecare dată emoțiile reîntoarcerii acelei păsări care îi aducea atâta liniște și pace în suflet In fiecare noapte, tarziu, se intorcea. Acolo, in mesteacanul ei si de fiecare data imi tresarea inima de bucurie. Si radeam in sinea mea de presimtirile rele ce ma tulburau in orele de singuratate. Bineinteles ca ea se intorcea mereu acolo, in cuibul ei. . Ajunge până acolo unde reușește să înțeleagă graiul păsării … Demult, a fost o vreme cand puteam vorbi cu ea - ii intelegeam graiul. O intrebam de ce nu renunta la plecarile ei zilnice, de ce nu se oprea? De fapt autorul încearcă să se impace cu soarta sa, cu singurătatea care l-a cuprins de la o vreme.. Universul inspirației autorului este vast, Sache se oprește să iscodească cu frumusețea visului privind acei Ochi caprui , în care citea atâta dragoste , liniște dar mai ales blândețe, nu era alta decât Bella. Timpul nu-mi permite sa parcurg toate textele acum, o parte din ele deja le-am citit si comentat, mă voi întoarce de unde am rămas, ce pot spune e ca scrierile tale dau o notă de bună dispozitie, aduc zâmbetul pe chipul celui întristat. Tu o faci uneori în joacă, trebuie să te concentrzi mai mult și vor ieși lucruri minunate, dar joaca ta e benefică. Ai în mână instrumentele scrisului și știi să te folosești de ele! Am să-ți pun o stea sa-ți lumineze serile de neliniște, iar lumina ei să-ți îmbrace sufletul în frumueți nepieritoare. Scrierile tale mi-au adus întotdeauna liniște și pace! | |
| = maria :) | sorin teodoriu [25.Mar.04 18:31] |
| Steluta! Steluta! Steluta! Steluta :) Am primit o steluta – multumesc mult, Maria. Dar ce m-a emotionat cel mai tare a fost comentariul tau. Doamne, m-ai analizat atat de frumos, incat aproape nu ma recunosc. Nici nu stii ce bucurie mi-ai facut. Si inca intr-o zi in care Mihaela nu m-a lasat o clipa. Stii ce mai cred eu? Copii imi poarta noroc – sa vezi ce-o sa-mi mai zica acum Simona si Dan si Razvan.. Parca-i aud: ‘daca nu eram noi, ce steluta ati mai fi capatat, domnule Sache?’ Multumesc inca odata si sa auzim de bine. st | |
| = felicitări | Dănilă Florentina-Loredana [26.Mar.04 07:53] |
| Felicitări, Sorin! O meritai de mult. | |
| = primiti? | Camelia Petre [27.Mar.04 10:22] |
| Pentru textul acesta fascinant, pentru nelipsitul tau simt al umorului, pentru lejeritatea cu care ai scris textul si pentru multe altele, ai primit de la Maria o steluta, de la mine vei primi o sarma, doua... | |
| = multumesc | sorin teodoriu [29.Mar.04 15:22] |
| Sunt multumit, asa sa stii tu. Ca mie imi plac sarmalele si vrei sa-ti mai zic ceva? Povestea ta, cea cu sarmalele o sa apara curand si o sa se numeasca simplu 'Fata cu sarmale' :) De fapt, acum, cu ajutorul detectivilor, imi e mult mai usor sa scriu textele. Multumesc de vizita, Cami. st | |
| = lui Sache: Asteptam sarmalele! | Flaviu Rizeanu [29.Mar.04 19:14] |
| :) Bine-ai revenit! :) incepusem sa cred ca doar ecoul pasarii ce a cantat dimineata din colivia ei se mai rasfrange in peretii reci de beton. Dar esti inca o data un tril! Bravo Sache! Arata-le cine stie sa scrie !! :) Asteptam sarmalele!!! Flaviu PS: poate-ti facem si noi un favor ;) ai aruncat lista? :)))))) (glumeam - ca ma omoara androginu' :P ) | |
| = hyp | sorin teodoriu [29.Mar.04 19:23] |
| Mai, tu te dai la lista mea cu mamici si nemamici - pai, stii tu ce valoroasa este? O comoara, asta am eu, dar degeaba o am, ca sunt monitorizat. Pai ai uitat ca lucrez cu o organizatie de detectivi. Tot ce misca, totul stiu. Sa auzim de bine, hyp. st | |