| = preful de creta al versurilor de duminica | Florina - Daniela Bordieanu [14.Mar.04 18:20] |
| povara poeziilor scrise dupa amiezi de duminici sordid primavaratice citite pe zborul unui pescarus ratacit pe continent isi cauta casa pe un tarm valurit alaturi de celalalt imaginat candva Mi-ai promis sa scrii despre marea ratacita ca despre o alta despicata candva intr-un timp epuizat si rosu Mi-ai promis si ca vei spune un adevar general modelabil cu degetele dar stiu ca erai doar furios pe tineretea lor pe imaginea refractata de buze impreunate pe un solz de peste intr-un sarut blond parfumat pe un vers plagiat de la soare Un indicele modificat de refracție si gata esti tentat sa pleci cu primul unghi schimbat al flăcării de brichetă, spre alt oraș intr-o noapte marunta de neîncredere Nu e de ajuns o dorinta pentru a pastra o noapte început de frumusete ma plec spre ziua anonima intre alte zece flori la un majorat agatat trifoi la butonieră scriai și aveai un răspuns pentru toate pe locul acela gol trebuia să fiu din nou eu am pastrat doar desenul acela de creta calcat de pasii tai la plecare n-as vrea sa ploua azi sa iti pierd urmele am speranta ca mica mea joaca pe versurile tale nu te va supara pentru ca mie efectiv mi-a facut placere sa te citesc. cu bine, Dana | |
| = Pentru Florina | Gabriel Nita [16.Mar.04 20:09] |
| Cum ar putea sa ma supere joaca si versurile tale? Iti multumesc pentru vizita si te mai astept. Pe curand! | |
| = Ca sarpele | Gabriela Marieta Secu [03.Aug.07 15:29] |
| ca sarpele te dezbraci de piei idei, si e bine, n/ai ajuns inca la tine, acolo simt ca vrei sa ajungi, dar iti esti totusi, atat de aproape... inseamna ca exista deci, o aprenta lirica! Interesant exercitiu poem... imagini vii, ;i totu;i / atat de repede, lepadate, pentru altele, mereu altele in acea goana de/a ajunge in final / la eul acela tainuit... mi/a placut. | |