| = parca era capra sau nu? | daniela benea [08.Mar.04 15:20] |
| In ultima vreme nu mai reusesc sa duc un text la bun sfirsit. Daca doua lucruri par dubioase, la al treilea inchid pagina si-mi caut de drum. Ori sint eu tulburata la cap ,ori viata asta nu-l mai iarta pe cel ce nu se exprima cit mai limpede si mai direct. Povestea ta m-a interesat. N-am ce sa comentez despre cum e scrisa. Pentru mine e perfecta. Dar ca tot omul bagaret, tot ce-ai vrut sa spui ma intereseaza mai mult. Am avut ocazia sa vizitez locuri de vacanta la care acum 15 ani nici n-as fi avut curajul sa ma gindesc. Intruchipau in orice caz perfectiunea. Gustul cu care-am ramas acum e unul dintre cele mai amare. Pe litoralele occidentale nu e nimic mai frumos decit la marea noastra e doar mai scump. Fetita mea care pe vremea aia avea un an isi umplea la fel de tare gura cu mucuri de tigara si capace de bere. Lumea era deasa, nu ramainea mult pina sa-si puna cearceaful peste al nostru .Am abandonat ideea si anul trecut ne-am hotarit sa ne facem vacanta in Romania. Macar ne costa mai putin. Si-asa ramineam nemultumiti. In locul oii tale era un pescarus gras, dolofan ce mai. Copiii mei nu mai avusesera ocazia sa tina in brate o pasare. Aveau de gind sa ia cu asalt pescarusul mort. Si-acum ma mai trec fiorii cind imi amintesc pe linga ce-am trecut. I-am oprit la timp. Mi-am asezat cearceaful mai departe putin. Spre deosebire de povestirea ta, acum era sezon, era lume. Zaceau femeile la soare pe linga pescarusul deja plin de viermi. Nu se sinchiseau. Eu , oricum ,in fiecare dimineata imi faceam sectorul pe o raza de 100 de metri stringeam sticle si pahare de plastic, mucuri de tigari, capace de la bere,tampoane,batiste folosite,coceni de porumb(multi….), coji de banana……mai vrei?(apropos de principiul lui Vasile) Mai am pe lista dar ma opresc. Nu puteam sa accept sa-mi vad copiii jucindu-se in mediul asta oribil. Si marea, plaja, zacea ranita de moarte , ea era pura, nevinovata, buna. Atunci de ce? Am asteptat pina la ora prinzului. Pescarusul nu s-a miscat. Inainte sa plecam la masa mi-am infasurat mina cu un pachet intreg de servetele si-am apucat pescarusul ca sa-l pot duce la lada de gunoi. Cind l-am ridicat, am vazut sub el o colonie imensa de viermi grasi precum fosta lor gazda . N-am apucat sa ma intorc de la sinistra inmormintare ca o doamna bine cu o palarie foarte scumpa(care probabil ca se sculase cam tirziu in ziua aia) tocmai isi asterenea prosopul pe locul populat de viermi,inocenta precum marea de care-ti vorbam, balerina, delicata, blonda. Nu, nu i-am spus nimic, ba chiar vreo doua zile m-am simtit mai bine ca nciodata. Iarta-ma ca m-am intins atita. Nici eu n-am povestit la nimeni. Sint o Vasile la feminin. Salut. | |
| = excelenta! | elena maria [10.Mar.04 00:43] |
| aaa...pai mie imi place rau cum scrii domnule Sanis! Eu cand vad proze din astea lungi, nu ma arunc in ele deloc, din lipsa de timp, mai ales ca, de multe ori, la sfarsit constat ca mai bine imi economiseam timpul si faceam orice altceva in schimb. Povestea oii si a situatiei "romanesti" pe care o cunoastem cu totii,dar si felul foarte cursiv si colocvial in care e scrisa insa, mi-au placut la nebunie! Trece-ma in acrnetelul tau la cititori fideli! :-) | |
| = Multumiri | Nick Sava [11.Mar.04 22:29] |
| Multumesc cititoarelor care nu numai ca au indraznit sa citeasca un text lung (cind il compar cu poeziile de pe acest site, imi vine mie insumi sa inchid fila...), dar sa-l citeasca pina la capat si, mai mult, sa-si dea cu parerea. Nu pot decit sa sper ca viitoarele mele postari sa nu le indeparteze. | |
| + sanis | Luminita Suse [14.Mar.04 06:04] |
| Domnule Escu! Eu vreau să știu dacă boul își schimbă părul precum leii, câinii, lupii, etc și ce efecte are năpârlirea sau lipsa ei asupra calităților și năravurilor sale. Tare aș vrea să am un răspuns pozitiv pentru că mi-a plăcut ce-am auzit de la domnia voastră despre acest patruped. Mai mult, ce ne puteți spune despre dispariția zimbrilor și ce șanse de supraviețuire au bivolii? | |
| = Raspunsuri (partiale) | Nick Sava [18.Mar.04 00:48] |
| Am intirziat cu raspunsul incercind sa aflu raspuns la intrebari. Va spun ce am aflat: Se pare ca boii nu isi schimba parul. Schimbarea naravului lor nu are nici o legatura cu napirlirea. De altfel, se pare ca schimbarea este de scurta durata si mai ales are loc sub influenta unui impuls exterior. Actiunile care au loc datorita acelei schimbari momentane nu se rasfringe asupra boului - care, la revenirea la stare normala, isi pastreaza calitatile initiale (daca mi se permite sa le numesc asa) - ci mai ales asupra mediului inconjurator (boului). Bivolul - ruda apropiata - se comporta, banuiesc, mult asemanator. Acest patruped imi este cunoscut mai putin din proverbe, cit mai ales din uimirea fara margini pe care am avut-o bind lapte alb "de la bivol". Nici macar aflarea adevarului (laptele era 'de bivolita') nu m-a lamurit cum un animal atit de negru poate da un lapte atit de alb. Cu mintea de copil mi-am zis: "Pentru ca are inima buna!" QED. Cu bourul este o cu totul alta kali mera. Dupa ce omul i-a recunoscut calitatile (morale) deosebite, l-au pus in herb - dupa care l-au stirpit de tot, sa nu mai aiba cu cine fi comparat tot timpul... Ne place mult mai mult sa fim comparati cu Leii - desi la napirlire acestia capata, deseori, aspect de jigodie. sanis PS. Imi pare rau, dar zimbrul mi-e cunoscut mai ales de pe eticheta unei licori lesheshti. Se pare ca pe acest animal nobil nu l-am omorit de tot, in ciuda faptului ca nu l-am putut pune in jug... | |