Comentariile membrilor:

 =  relele belele
LOG
[26.Jan.04 20:39]
De joc, merge; cred că merge si de iarnă, dacă emană căldură si nu consumă mult...:)

"un pui mic si dragalas /dorul meu de la oras" -- se pare că "puiul de dor" al Eliei David a tras piciorul!

 =  pui din pui de dor :)))
Gabriela Petrache
[26.Jan.04 20:57]
Eu cred ca ideile plutesc pe undeva pe un cer al sitului daca exista asa ceva :)). Am postat poezia, apoi am intrat pe texte si am vazut ''puiul'' Eliei, la titluri. Alma poate ''depune marturie'' in favoarea mea :)))
LOG, multumesc ca ai intrat in jocul meu :)

 =  mărturia :)
Alina Manole
[26.Jan.04 21:24]

Depun mărturia, dar nu și logul. Nu de alta, dar prea era o aromă de fetească prin el. :)) Într-adevăr, există un cer al sitelui. Altfel, de unde atâtea stele? :))
Hai recunoaște că nu-i chiar așa hidoasă iarna asta, mai ales că mergem duminică la sanie ;).

 =  Almei
Gabriela Petrache
[26.Jan.04 21:46]
Sunt acasa, gratie unui paharut cu feteasca aproape m-am decongelat, iarna asta nu-i asa hidoasa, acum pot recunoaste ce vrei tu :)). Cel putin pana maine dimineata nu mai e:))). Ne vedem la saaaniee!!! :))

 =  un joc frumos
Elia David
[26.Jan.04 23:42]
Am citit cu incantare poezia ta, Gabriela. Aluneca, incalzeste, trezeste la viata. Frumos acest joc al cuvintelor.

 =  De pe pârtie
Maria Prochipiuc
[27.Jan.04 08:51]
Ce pot face? Să stau pe loc? Nu. Intru și eu în jocul tău.
Iar acel dor drăgălaș, să ne poarte prin oraș, prin oraș și prin boschete, să-ajungem la Dragobete, apă vie, apă moarta, cu multe grade cotată, și chiar de n-o fi fetească… Ne multumim și c-o băbească, să ne spele, să ne-adune, la o sanie cu… restul îți aparține…

 =  Elia, Maria
Gabriela Petrache
[27.Jan.04 09:38]
Elia, mulțumesc, asta este și ceea ce mi-am dorit.

Maria, știm noi ce știm, iar cine nu are o băbească să și-o cumpere :))Mi-ai adus zîmbetul pe buze în dimineața aceasta, mulțumesc.

 =  În ureche mi-a strigat/blândul înger scăpătat
Daniel Bratu
[27.Jan.04 10:43]
Mândru și vesel cântec, meșteră Gabriela, izbucnire frumoasă, chiot de eliberat pârtia. Pe lângă amăruia pierdere (momentană) de înger bănuit (pe nedrept, zic eu) de plimbări mărăcinoase prin boscheți, sania versurilor sare într-o hârtoapă, taman la final :
"in ureche sa-mi sopteasca
basm cu-aroma de feteasca
doar atat cat s'aromeasca
iarna cea hidoasa."

Pentru eliminarea riscului de a fi azvârlită cu năsucul în zăpadă, taman la fotografia finalului de cursă, propun Gabrielei o mică (dar forțoasă) adăugire de zăpadă în gropcean:
"in ureche sa-mi sopteasca
basm cu-aroma de feteasca
doar atat cat s'aromeasca"
iarna cu hidoasa-i
mască.

Asta și spre binele iernii.

Cât despre îngerul cel scăpătat, uite ce, de curând, am aflat:
Ba de-ai apă îl adapă
că vine gerul și-l scapă
mai sub deal sau mai sub vale
de focul măriei-tale *
hai și-așază-l pe grătare
de sănii duminicale
să-l sucim
să-l perpelim
pe îngerul cabotin
să-l stropim miloși cu vin
să nu-i smulgem
să-i ferim
aripi frânte și destin
sau mai bine să venim
să-l surprindem
să-l murim
fără zbateri, fără chin,
pe-acest înger pelerin,
care-i dus
sau poate nu
și de-i stins
oi ști doar tu,
tu ce-l mâni, demult, de zor
prin țara pisicilor
și lași colții lor să-l joace
și să-l scuture, arzoaice,
de penajul sclipitor
ce-am văzut pe botul lor
c-a rămas din linu-i zbor…

*(scuze Maria, fără intenție, așa-mi luă rima altă direcție)











 =  purtatorului de cuvînt al îngerilor :)
Gabriela Petrache
[27.Jan.04 13:53]
frunză verde de subtil
umblă înger cu trotil
și în rime scuturate
de păcate amînate
mă silesc să-ți dau
dreptate
deci îi pun iernii
o mască
lunecarea să-mblînzească
îngeri cu-aripi de gală
să ramîie
ne'ncolțati
de arzoaice vag
iertați
cu penajul
integral
și cu foc
prioritar

Chiotul meu e mic copil pe lîngă ecou; mulțam de zîmbet și de ghiontul amical, cît pe ce sa nu vad hîrtoapa din final:))





Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !