| = de la mine | Zareh Ara [24.Aug.03 02:35] |
| Din partea mea... numai lumină în gânduri și în suflet. La mulți ani! | |
| = Zareh | Adina Ungur [25.Aug.03 00:50] |
| Multumesc Zareh si tu sa ai parte de lumina! Si inspiratie luminoasa! Acolo in tine. | |
| = Adina | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Imi place stilul tau.Am citit textul pe nerasuflate.Am mai vazut undeva o incercare asemanatoare ( pe site ) dar abunda neologismele.Cred ca forma lirismului ca flexibilitate si concret nu sta in esenta neologismelor si-n introducerea lor pentru surprindere neaparat.Pot fi introduse dar substantial, nu trebuie exagerat. A fost o lectura placuta textul tau. Ce aluzie interesanta ai facut tu la timp in debutul poemului: "aici cădeau poalele serii cu jupoanele fumurii" - poalele serii, avand in vedere semnificatia de a cadea si fiind vorba de seara, se identifica cu jupoane.Personal in imaginea asta gasesc - fara nici o doza de vulgaritate - apetitul "sexual" al timpului, care trece si "taie"/"desface"/"da jos" ( spune-i cum vrei ) jupoanele.Poate ai sa ma intrebi de ce "sex" si nu "dragoste".Dragostea inseamna sentimente, sexul e ceva mecanic sa zicem, ceva firesc care rezulta in urma altei actiuni ( de cele mai multe ori ).Timpul rezulta in urma miscarii ( tot ceva mecanic - asta e rationamentul meu ).Ori dragostea nu apare ca rezultat firesc, dragostea e spontana :) E si o antiteza ascunsa aici. "când ne-am pierdut ne-a rămas poarta aceasta uriașă care nu mai voia să se închidă" - ar putea fi amintirea, "se smiorcăia din țâțâni", care asemeni unei usi se smiorcaie sau scartaie, adica uneori "se mai deschide" silentios fara sa bagi de seama, alteori te face sa intorci capul. E o legatura evidenta intre inceput si final.In prima instanta timpul trece si-n ultima "timpul" devine amintire. "Amintirea" ar putea fi si dragostea, sau ceva ce tu nu vrei sa treaca ce iese si mai bine-n evidenta si se contureaza mai clar cand spui "se smiorcaie din tatani". Eu zic ca este un text foarte bun, mi-a placut. Te mai citesc si-ti urez mult succes in continuare. Cu prietenie, clau | |
| = pt. Clau | Adina Ungur [25.Feb.04 17:30] |
| Uite ca m-ai facut sa zambesc Clau, ce bune sunt atentionarile acestea pe email, nu vazusem comentariul tau si putea trece neobservat. Am eu un obicei de a raspunde tuturor cititorilor, chiar daca unii nu considera acest lucru potrivit (ma doare-n cot de ce cred unii si altii) voi face intotdeauna ceea ce voi simti si asta pentru ca am inteles de-a lungul timpului ca trebuie sa faci ceea ce simti la momentul potrivit. Si mai cred ca interactivitatea faciliteaza un dialog pe care altfel ai putine sanse sa il stabilesti intre cititor si autor, asa ca voi profita de asta, atata timp cat voi fi in viata si cat voi mai scrie, daca voi mai scrie ceva vreodata. Raspund, pentru ca respect fiecare cititor in parte! Apreciez parerea ta si ma bucura faptul ca ti-a placut. Incerc sa-mi organizez textele pentru ca fiecare, inclusiv multe altele, care nu apar aici, au o mare corespondenta unele cu altele, mai precis, o legatura, dar merge si sa le citesti separat, tocmai asta e si ideea pe care am mers, cand le-am conceput, ca texte. Asa ca, ce gasesti aici, tematic sau la nivel de mesaj, e o particica din altceva, conturand toate la un loc un dinozaur de personaj, poate plictisitor pentru unii, poate, aproape idol sau reper pentru altii, fiecare interpreteaza dupa cum ii este sufletul si felul de a fi. Ziceam ca m-ai facut sa rad, evident e vorba de pasajul cu cu jupoanele serii, uite poate ca daca as cauta in strafundurile strafundurilor subconstientului, al mai ascuns si indepartat, poate as gasi ceva conotatii de acest tip de interpretare, (uite cum ma codesc sa-i spun pe nume!), dar trebuie sa-ti spun ca personal, in momentul in care scriu, toata trairea, transpunerea mea ca autor, nu coboara niciodata mai jos de piept. Cap/piept (zona intercostala, nici macar conturul toracelui - uite ca iar imi vine sa rad cand ma gandesc la subiectul tabu pe care n-ai sa-l gasesti in textele mele, pur si simplu nu sunt facuta sa abordez in textele literare tematica "sex" si nici nu le agreez la lectura, mi se intoarce stomacul pe dos cand citesc aberatii de acel gen, sigur ca nu-mi permit nici macar sa las o parere in acele locuri). Dar, stand sa ma gandesc ce spui tu, la interpretarea timpului ca efemer, fugaret si nestatornic, putem sa-i spunem chiar, "curva asta de timp care trece" si se produce mecanic, cum spui. Referitor la metafora in cauza, priveste-o plastic, vizual, ca pe o imagine, un decor in care urmeaza sa gasesti subiectul poeziei, (e doar un indiciu, nu o explicatie a textului!) Altfel, ai interpretat foarte bine poezia, ai vazut-o asa cum trebuie si ma bucur. Despre neologisme, eu nu le prea utilizez. Cel putin, nu in etapa care a trecut si care se incheie acum. Tematic, nu era loc pentru ele, poate, cand si daca voi trece dincolo de ceea ce sunt si am trait acum, adica daca voi intra intr-o alta etapa (lucru pe care mi-l doresc), insa, tot nu e sigur ca le voi folosi, cine mai stie... Stilul pe care l-am abordat aici, il vei gasi si in alte poezii, chiar si in alte tipuri de texte, a fost o vreme in care asa le-am simtit, aidoma le-am si coborat din mine, pe hartie. Multumesc pentru vizita si lectura, mi-a cazut bine, cu respect, Adina Ungur | |
| = pt. Clau | Adina Ungur [25.Feb.04 17:32] |
| Uite ca m-ai facut sa zambesc Clau, ce bune sunt atentionarile acestea pe email, nu vazusem comentariul tau si putea trece neobservat. Am eu un obicei de a raspunde tuturor cititorilor, chiar daca unii nu considera acest lucru potrivit (ma doare-n cot de ce cred unii si altii) voi face intotdeauna ceea ce voi simti si asta pentru ca am inteles de-a lungul timpului ca trebuie sa faci ceea ce simti la momentul potrivit. Si mai cred ca interactivitatea faciliteaza un dialog pe care altfel ai putine sanse sa il stabilesti intre cititor si autor, asa ca voi profita de asta, atata timp cat voi fi in viata si cat voi mai scrie, daca voi mai scrie ceva vreodata. Raspund, pentru ca respect fiecare cititor in parte! Apreciez parerea ta si ma bucura faptul ca ti-a placut. Incerc sa-mi organizez textele pentru ca fiecare, inclusiv multe altele, care nu apar aici, au o mare corespondenta unele cu altele, mai precis, o legatura, dar merge si sa le citesti separat, tocmai asta e si ideea pe care am mers, cand le-am conceput, ca texte. Asa ca, ce gasesti aici, tematic sau la nivel de mesaj, e o particica din altceva, conturand toate la un loc un dinozaur de personaj, poate plictisitor pentru unii, poate, aproape idol sau reper pentru altii, fiecare interpreteaza dupa cum ii este sufletul si felul de a fi. Ziceam ca m-ai facut sa rad, evident e vorba de pasajul cu cu jupoanele serii, uite poate ca daca as cauta in strafundurile strafundurilor subconstientului, al mai ascuns si indepartat, poate as gasi ceva conotatii de acest tip de interpretare, (uite cum ma codesc sa-i spun pe nume!), dar trebuie sa-ti spun ca personal, in momentul in care scriu, toata trairea, transpunerea mea ca autor, nu coboara niciodata mai jos de piept. Cap/piept (zona intercostala, nici macar conturul toracelui - uite ca iar imi vine sa rad cand ma gandesc la subiectul tabu pe care n-ai sa-l gasesti in textele mele, pur si simplu nu sunt facuta sa abordez in textele literare tematica "sex" si nici nu le agreez la lectura, mi se intoarce stomacul pe dos cand citesc aberatii de acel gen, sigur ca nu-mi permit nici macar sa las o parere in acele locuri). Dar, stand sa ma gandesc ce spui tu, la interpretarea timpului ca efemer, fugaret si nestatornic, putem sa-i spunem chiar, "curva asta de timp care trece" si se produce mecanic, cum spui. Referitor la metafora in cauza, priveste-o plastic, vizual, ca pe o imagine, un decor in care urmeaza sa gasesti subiectul poeziei, (e doar un indiciu, nu o explicatie a textului!) Altfel, ai interpretat foarte bine poezia, ai vazut-o asa cum trebuie si ma bucur. Despre neologisme, eu nu le prea utilizez. Cel putin, nu in etapa care a trecut si care se incheie acum. Tematic, nu era loc pentru ele, poate, cand si daca voi trece dincolo de ceea ce sunt si am trait acum, adica daca voi intra intr-o alta etapa (lucru pe care mi-l doresc), insa, tot nu e sigur ca le voi folosi, cine mai stie... Stilul pe care l-am abordat aici, il vei gasi si in alte poezii, chiar si in alte tipuri de texte, a fost o vreme in care asa le-am simtit, aidoma le-am si coborat din mine, pe hartie. Multumesc pentru vizita si lectura, mi-a cazut bine, cu respect, Adina Ungur | |