| = aratand cu degetelu' | inmost [25.Feb.03 23:24] |
| ma tare bucur ca ai mila de mintile mele de precupeata de vinde sarmale-n piata si explici ce-care-cum-va-sa-zica cu titlu' da' pan' la urma tot nu intelesei...de ce "anti" de doua ori?! sau ti-o alunecat degetelu' pe taste? in alta ordine de idei...da, e seara:) | |
| = Tom... sau cine? | nu brublem [26.Feb.03 03:03] |
| Pe motiv că minus cu minus face, uneori plus. N-am înțeles ce era cu degețelul, în schimb. | |
| + încearcă | Cheevas [26.Feb.03 03:11] |
| Pentru un prim eseu e foarte bine. Scrisul tău s-ar putea manifesta mai bine în proză decât în poezie. Încearcă ceva epic, câteva pagini, să vezi ce iese. Merită încercat! | |
| = Pe motiv de sfarsit | costel [26.Feb.03 05:24] |
| Dracu intelege. Ca eu nu. Eseu nu e. Poveste nu e. Jurnal nu pare. Gand, doamne fereste, poezie... Domnule Andrei, observ o greseala pe care o comit foarte multi aici pe site cand isi incearca abilitatile in proza. Aceea de a face umor de genul mistocareala. Vezi intregul paragraf (al treilea) dar si restul. Nu poti scrie o satira, o comedie, o parodie sau orice altceva daca nu ai un subiect clar definit. Cand stii sigur ce ai de spus, pornesti cu creionul, ma rog, tastatura, la atac si incerci sa redai ideea aia a ta, plastic. Artistic. Nu conteaza in ce curent te incadrezi. E plina lumea asta de texte bune, de nu avem timp sa le citim pe toate. La ce-ti foloeste sa adaugi si tu unul slab? Sunt sigur ca nici tie nu-ti place cum a iesit. Abilitatile scriitoricesti nu se testeaza cu texte slabe. Ci cu ce ai mai bun. Daca nu ai, comiti. Daca nu-ti iese, perseverezi. Incearca sa nu-ti arati bucataria in public, oalele si cratitele cu uleiul ranced, etc Scoate afara numai dupa ce speli bine bine, pui la uscat si apoi ii tragi si-o dunga cu calacatorul. Iar daca vrei, totusi, sa accepti musafiri in bucatarie, sa fie un cerc cat mai restrans. Prieteni in care ai incredere care nici nu dau cu periuta, nici cu lopata dupa cap de invidie. Daca nu-ti place ce ti-am scris, ma bucur, inseamna ca ai priceput. | |
| - Încă unul pe listă | nu brublem [26.Feb.03 05:31] |
| Da, am priceput... poate că greșeala mea e că vreau prea mult, prea repede. Și poate că mă pierd în prea multe direcții. Sunt foarte de acord cu ce ziseși matale și îți foarte mulțumesc. Pe motiv de idee ce nu mi-a trecut nici măcar prin hol. Și pe motiv de lărgit cercul de prieteni. Comentariul matale însă, mă face să cred că n-am greșit considerând toată comunitatea poezie.ro un oareșce cerc de prieteni. Mulțam. | |
| + Text bun ca argintul viu | Vlad Ioan Mirescu [14.Feb.04 17:04] |
| Andrei, hai sa-ti spun doua vorbe despre mica ta dilema cu vrutul a prea multe si prea repede. Sunt convins ca asa esti tu si ca asta faci, acum pune-ti problema daca ti-ar fi convenit sa vrei putine si in ritmul melcului. Nu. Raspund eu pentru tine. Nu. Iti convine asa, dar te supara ideea ca nu-ti ies perfecte. Nici n-ai avea cum. Ceea ce este perfect insa in ceea ce faci sunt intentiile tale si curajul de a cauta. Am un respect pentru cei care cauta, ei sunt singurii care imi ofera speranta ca lumea nu se va opri aici. Nu stiu daca ti-am povestit vreodata, dar in Budapesta, in anul 3, in saptamana curateniei, cand ungurii scoteau afara tot ce nu mai aveau nevoie, ma duceam impreuna cu unul dintre profesorii mei pe care ii voi respecta mereu si cautam in pungi carti. E ceva rusinos in asta? Imperfect? Da, nu aveam mutra de boschetari. Si ce daca? Unii au ramas cu judecata, eu cu cartile! Si ca sa inchei, repet ce ti-am spus si ieri: daca nu ar fi fost acest text al tau, care sa ma fi impresionat in asa hal, eu nu m-as fi grabit sa scriu proza mea scurta. Si indrazneste numai sa dai un deget in jos pentru steaua asta pe care ti-o acord acum... Bogdan Geana P.S. Initial nu am vrut sa comentez, acum insa era nevoie. Sa nu ai indoieli cu privire la talentul tau! | |
| = lA mULTI aNI! | nu brublem [01.Mar.03 16:35] |
| Ma miram io cum de esti asa citit, monser... Dar tot e bine... Mi-am mai lamurit niste probleme: de mic vroiam sa aflu cine erau bagabontii... ca doamna m-am prins io mai de mult ca e personaj fictiv... de poveste... utopic, adica. Adica nu mai spera, mah!!! Uita!!! Si ca sa fie scor egal... hai sa-ti lamuresc si eu tie o problema... AI fata de boschetar! Iti promit ca de ziua ta o sa-ti cumpar o oglinda...:)) Chiar, cand e? Ca-mi ard buricele sa ma dau si eu editorialist: "lA mULTI aNI, gEANA! lA mULTI aNI, gEANA!... lasa-ne!!!" :))))))) | |
| = Costel: M-a făcut mama eseu, măi! | adrian_nairda [01.Mar.03 17:20] |
| Andrei, nu brublem!, din punctul meu de vedere. Costel fu de data asta o drezină ce merge pe o singură șină: șapte metri-țac, șapte metri-țac, șapte metri-țac ... Te ia somnu', oricât de aprig e meciu' de rugby și de "in-ovalătoare" mingea. Pe deasupra, nici plase la poartă nu-s, cât să zici că dacă ai marcat, îl trezești și îi spui: uite băi, marcai un eseu!; scoțând mingea din plasă și punândui-i-o în brațe. Cred că trebuie să-i facem cadou o cutie cu maimuțe, ca să priceapă ce este teatrul adevărat. Asta așa, ca să distingă și el între: "născut" și "facere". M-a făcut mama eseu, măiiii! | |