Comentariile membrilor:

 =  Spinul trandafirului
Frumoasa uitare de sine intr-o camera tencuita cu aripile pescarusilor...
Iar imaginea finala... a trandafirului care iti racoreste tampla este cu adevarat minunata:) Ce ne facem cu spinii totusi?

 =  Text reușit
Gheorghe Pașa
[24.May.07 11:04]
Poeticul izvorăște nu în primul rând din forma șlefuită a metaforelor, ai din armonia pe care melodia gândurilor o produce la lectură. Aerul și marea par a se regăsi unul în celălalt, parcă pentru a reface pierduță lor unitate. Poetul este aici un explorator al esențelor, "Musafir în cochilia mării" (chemat spre muzica tăinuită a adâncurilor, dar și spre vraja unor mistere ale ființei), "Într-o încăpere/ Cu ziduri tencuite/ De aripile pescarusilor", dar gândul pătrunde și în miezul universului, unde "Viermele... sapă/ Tuneluri în cer!"

+ Revenire
Gheorghe Pașa
[24.May.07 11:28]
În final, urile se deschid unde nu te aștepți, pentru că, până la urmă, totul se regăsește în "sunetele roșii"ale sângelui, în inima care trăiește prin "memoria trandafirului" (metaforă ce trimite, aș spune, la relația misterioasă dintre uman și vegetal).
În concluzie, un text reușit, cu o compoziție riguroasă, cu un final deosebit, cu un imaginar poetic plurivalent.

 =  Erată la primul comentariu
Gheorghe Pașa
[24.May.07 11:31]
"ci" î.l.d. "ai"; "pierduta" î.l.d. "pierdută"

 =  răspunsuri
Vasile Mihalache
[24.May.07 15:21]
Teodorescu Cristina Oana Daciana,
Mulțumesc pentru citire, comentariu și aprecieri.Despre spini nimeni nu spune niciodată nimic.Dar toți știm că însoțesc și bucuriile și necazurile ca un semn de trezire a ființei care trage la somn, a conștiinței.
Gheorghe Pașa,
Îți mulțumesc pentru comentariul aplicat și semnul de apreciere, dar sunt trist pentru că aș fi vrut să apreciez astfel poemul tău de astăzi.Așa nu merge că zice lumea că ne gratulăm unul pe celălalt.Sunt convins că voi avea și alte ocazii să o fac.

 =  oare
Anni- Lorei Mainka
[03.Jun.07 01:46]
si iar va pierdeti in lumea viselor
pe mine ma atrag, iar cind ma trezesc promit solemn ca nu voi mai dormi niciodata atit de adinc, ca nu le voi maitine mine...glumeam
poezia dvs. are ceva blind, chiar si atunci cind isi propune sa condamne
ma bucur intr-un fel ca imi lasati semne, sau chiar de ma cititi, imi dau seama de sterilitatea verbului meu, dar n-am incotro

 =  esente de trandafir
Catalina Cadinoiu
[06.Jun.07 15:33]
O poezie ca un foc de iarnă într-un șemineu. Căldură. Sensibilitate. Refracție ....asupra celui ce stă înaintea ei/lui.
Extraordinare îmi par aste versuri:
"Să nu uit:
Am lăsat un gând la intrare."

"Luntre scufundată-n nisipuri,
Inima mea are memoria trandafirului."

Voi reveni.

Plecăciuni!

 =  răspunsuri
Vasile Mihalache
[06.Jun.07 16:51]
Anni-Lorei Mainka
Mulțumesc pentru citire și aprecierile amicale.
Cătălina Cadinoiu,
Mulțumesc pentru citire și comentariul sensibil.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !