| = aștept | Adela Setti [25.Apr.07 10:21] |
| varianta completă, să o listez, să o iau acasă, și să călătoresc nestingherit în Lhasa pentru o vreme. mi-a plăcut în mod deosebit verdictul "vor fi cioburi din mine peste toată viața ta. atât vei vedea, câteva reflectări. nu vei putea atinge acest totum, este dincolo de percepție, de simțire, de conștiință", pentru că descrie cu acuratețe ce rămâne dintr-o iubire, și reprezintă un adevăr universal, regăsibil în fiecare din noi. Adela | |
| = Adela | Ela Victoria Luca [25.Apr.07 11:18] |
| Vei avea într-o zi jurnalul publicat. ele, piesele, încă sunt în proce de șlefuire. Unele au fost neincluse pe site, altele deja prelucrate. Întregul va avea drum spre tipar spre finalul acestui an, dacă toate lucrurile vor merge bine. Am văzut că ai ales acel paragraf cu "cioburile din mine". El, fără celelalte ce îl preced și mai ales fără cele ce îl urmează, ar fi fără sens. Dar tu știi deja acestea toate. Mulțumesc. Ela | |
| = ela | elis ioan [25.Apr.07 12:59] |
| tu stii cum ma regasesc eu in mosaique din lhasa, in povestea cu darius in soapta asta prelunga. nu voi vorbi despre text, voi spune doar ca imi pare rau pt the end, dar sper ca nu te vei opri aici, ca vor veni si alte texte cu ecoul unei declaratii de dragoste. foarte buna alegere si fotografia, te plaseaza in timp si spatiu, te lasa cumva acolo. | |
| = Elis | Ela Victoria Luca [25.Apr.07 15:37] |
| Povestea își are timpul-spațiul ei. Cine o citește, cine are ochii văzători, cine are poarta solară deschisă știe să vadă mai departe, dincolo de Literă. Mulțumesc, va fi o continuare, cumva. Aici însă se încheie acest mozaic. | |
| = genitivul originii | Tamara Zub [25.Apr.07 17:22] |
| Iluminarea e cea care mă interesează în textele despre darius., ai probabil o legătura secretă cu Iluminarea, cu încercările noastre de a o atinge. M-a tulburat mărturisirea că îi simți pe înțelepți lângă umeri, e o stare de grație, un seniment care vine din "genitivul originii" (sintagmă antologică). Îndemnul tău de a nu ne înnoda pașii de ruine îmi sună grav și proaspăt. Transmite-i lui darius calde salutări din partea mea. Tama. | |
| = Lhasa | diana sima [26.Apr.07 00:05] |
| Imi cer scuze ca intru asa, oarecum nechemata la acest text, mai ales ca am inteles ca el (textul) face parte dintr-un ansamblu "mozaic" spune chiar autoarea. Pentru mine Lhasa inseamna palatul Potala, resedinta lui Dalai Lama de prin secolul sapte daca nu gresesc... si este foarte legata de buddhism, ce sa zic? Sunt derutata pentru ca cel putin pana acum, la cat am citit, Dana Luca imi crease o alta impresie "artistica", mai crestina ca sa zic asa, dar se pare ca trebuie sa mai citesc, nu? :-) Oricum ar fi, simbolistica buddhista nu se regaseste in acest poem, ci mai degraba acest poem este o transcriere a unor trairi personale "mapate" pe un simbol buddhist. Gresesc oare? Lara. | |
| = Tamara, Diana | Ela Victoria Luca [26.Apr.07 09:58] |
| Tamara, nu întâmplător ai citit acest întreg mozaic (sau fragmente din el) pe firul iluminării și în privirea înțelepților. Tu știi că Darius cumva nu există, dar mă bucură că poți să îți iei așa fain bun rămas de la personajul meu. Diana, în literatură pot uza orice motiv/locație/aspect din orice mare religie a lumii. În acest mozaic (da, are 60 fragmente), motivul a fost Lhasa, scriitura se înlănțuie în jurul simbolisticii ei. Asta nu anulează, nu impetează, nu deființează nici un fir din propria-mi religie. Aici, în acest mozaic, partea de viață reală și de "personal" este infimă. Ansamblul e discurs literar și atât. Mulțumesc pentru lectură, te mai aștept. Ela | |
| = Literatura | diana sima [27.Apr.07 00:48] |
| Am citit de mai multe ori răspunsul Dvs. dar nu am reușit să înțeleg dacă există sau nu o umbra de agresivitate acolo pentru că Dvs. știți să vă exprimati pe mai multe planuri. Eu mi-am cerut scuze încă din debutul comentariului meu că am dat buzna la acest text fără să fiu pregătită. Nu neg că putem folosi orice simbol religios sau nu în poezie, dar în opinia mea Lhasa este o lume închisă în sine și nu cred că e vorba de religie acolo, în înțelesul nostru. Vă rog încă o dată să mă iertați dar simbolistica "mozaicului din Lhasa" este derutantă pentru o cititoare ca mine. Lara | |
| = Diana | Ela Victoria Luca [27.Apr.07 00:51] |
| Nu, nu. Nu am de ce fi agresivă. Răspund uneori în mare grabă și încerc să fiu f concisă, clară și să scriu, da, și cât mai aproape de comentariul primit. Citind fragmente din Mozaic, căutând Lhasa cu ce înseamnă ea, parcurgând interior spații încet-încet, sigur se vor lumina colțuri. Nu aș fi scris "te mai aștept" dacă nu m-ar fi atins în sensul bun felul tău de a privi un text și un autor. Prin urmare, mă iartă pt un potențial ton perceput ca agresiv. No intention. Ela | |
| = "genitivul originii" | George Pașa [28.Apr.07 22:28] |
| Deși nu sunt printre inițiații care îți pot descifra cât mai exact fragmentele mozaicului, lectura acestuia mi-a produs o reală bucurie intelectuală și sunt fericit că tu intuiești ceea ce e dincolo de prag. Eu numai am putut întrezări. M-a impresionat șirul de coincidențe stranii. Aici, în ultimul fragment, e ceea ce mă impresionează mai mult, dar și mă contrariază. Tu... știi... | |
| = George | Ela Victoria Luca [29.Apr.07 14:06] |
| Aici, în ultimul paragraf toate cuvintele sunt de aici și de dincolo, de aceea pragurile se întrepătrund, eliberând spiritul. Numai Darius de-ar fi fiind. Mulțumesc, așa cum știu mulțumi, simplu. Ela | |
| = semn bun | Ioan-Mircea Popovici [29.Apr.07 21:20] |
| Atat cat te-am intalnit in peisajul periplului tau, ai facut totul singura, cu grija plina de dragoste de-a fi mereu impreuna. Ai daruit de fiecare data si-ai dobandit atingerea intregului prin coincidenta origine-tinta. Daca te-ai jucat cu perlele si fragilitatile, aceasta imi pare Marea Perla: "respirația ta mă va absorbi când îți vei pierde sinele, regăsindu-l pe un alt prag al templului. acolo genitivul originii îți va deschide timpul dragostei-fără-iluzie". Cheia timpului dragostei-fara-iluzie. Finalul acesta lasa in urma lui inca durere urmata de-un cantec si-un semn bun. Poate ca o lacrima da alta stralucire perlei. Ce greu e sa fii Poeta! Sa te si doara, sa si canti sa fii si fericita... | |
| = Ioan-Mircea | Ela Victoria Luca [30.Apr.07 10:42] |
| Cred că greutatea de a fi Poet este ca și aceea de a fi Om, într-un Tymp al dragostei-fără-iluzie, pe care, cât de imposibil uneori, este dat spre a fi împlinit. Mulțumesc mult. Ela | |