| = parere | Iacob Anghelovici [13.Apr.07 19:08] |
| Textul mi-a lasat impresia unui laborator alchimic medieval, surprins de o fresca in obscuritate: "uneltele sunt împrăștiate/ dalta/ clondire cu esențe". Imi pare un laborator al memoriei in care se distileaza esente lirice pentru un elixir atemporal: "seara se așază cuminte în eprubete/ [...] crivățul se agită în subțirele de cristal". In acest atelier al spiritului "toate lucrurile au demnitate", sunt reinvestite cu valente creatoare, deoarece participa la actul sacru al poiesis-ului: "un cub cu vise/ lângă un colț de pâine și vin trezit în urme uitate/ pe masă". Agitatia demiurgica ("nu stiu ce sa fac cu mainile") e contrapusa ataraxiei contemplatiei pe care o dorim/descoperim intru noi: "starea asta de calm originar insuportabil". Desigur, poemul e multidirectional, se preteaza la interpretari felurite... avantajul complexitatii. | |
| = Ioana | Elena Overhamm [13.Apr.07 23:52] |
| Ultimele tale poeme sunt veritabile vizuale, Ioana. Oscilând între un decor domestic și altul de rescriere în amănunt a unei realități aparent paralele, în chiar alchimia luxuriantă a armoniei dintre material și imaterial - ipostaze ale căutării de sine, ale iubirii și definirii spațiului și timpului date, matrice creatoare. Este o sete de explorare, de împlinire și de acceptare bilaterală a unei stări de complicitate. Frumos, aștept și alte "fantezii"... | |
| = Elena, Iacob | Ioana Geacăr [16.Apr.07 21:02] |
| Iacob, mulțumesc pentru analiza atentă, ai dreptate să vezi mai multe straturi de receptare, bine că am scos cuvântul alchimie...din titlu...că era ...într-o primă variantă Elena, da, ai un simț de artist plastic, chiar vizuale speram să iasă într-o oarecare măsură. | |
| = Ioana | Petruț Pârvescu [05.Jun.07 18:18] |
| vizual, alchimic, inteligent. felicitări... se observă măna dibace a talentului si a unei culturi poetice, de exceptie... | |
| = la titlu | Anni- Lorei Mainka [05.Jun.07 18:59] |
| nu stiu cum e cu titlul buna dimineata in primul rind si scuze ca nu am raspuns, am fost plecata si prinsa cu mara poema ta - plina de demnitate si culori curate - m-a facut sa ma indrept de spate si sa imi spun ca mai e de lucrat la mine, eh, da....nu stiu cind cum si daca mai merita in timp atit de scurt esti o artista a cuvintului, vezi , felix te-a ochit cu ochiul lui de vinator | |