| = început și sfârșit | Adela Setti [20.Nov.06 17:02] |
| Poemul acesta îmi lasă impresia unui cerc perfect - De la zâmbetul neobservat al fătului din pântec începe resemnarea > O gheară purpurie va semna poemul resemnării. Între, e viața: în termeni precis acordați vârstelor. Iar șansa atârnă de semnătură - e un fel de a spune că depindem de cei care își vor aminti de noi. Ca și de felul în care își vor aminti. În cazul de față: adecvat, adică în nota resemnării. Plăcut. Revin. Adela | |
| = Un personaj | Nicolae Popa [20.Nov.06 19:44] |
| Un text straniu. Savuros și foarte bine scris. Între ironie și constatări grave, între disperare ca formă a resemnării și grotesc: "gândindu-se la moartea unei mutre sub bolta viselor festive." Personajul copil-moșneag este cât se poate de autentic, e o splendoare de om. Felicitări. | |
| = Foarte cromatic | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Ai mult curaj. Te ferești de un sentimentalism direct iar bogăția de imagini moderne îți dau valoare. | |
| = Tragic și ludic | Ioana Geacăr [20.Nov.06 20:58] |
| O istorie comprimată ca ghicitoarea Sfinxului spusă pe mai multe voci și din mai multe perspective. Mi-am ales o mostră din limbajul copiilor: "Va învăța că mac-mac/ îl înghite în apa tulbure/ pe oac-oac" unde tragediile trec în joc aparent simplu și banal, dar cu semnificații profunde. Mai trec cu drag, | |
| = Se va resemna în fața imaginii sale otrăvite | Iakab Cornelia Claudia [10.Dec.18 14:27] |
| Țopăind de pe o frunză de nufăr pe alta, te asigur că nu am să ucid o rață. Lăsând gluma îți spun că poemul e chiar straniu, dar nu lipsit de semnificații pesimiste. | |
| = mac | felix nicolau [22.Nov.06 00:22] |
| intr-adevar, e foarte bine continut. poate lipseste un anumit scurtcircuit pe alocuri si schimbarea vitezelor. de fapt e o povestire poetizata, insa reusesti miraculos sa te opresti pe buza prapastiei cu melancolii lacrimogene. simplitatea ajuta mult lectura nocturna | |
| = răspunsuri | Tamara Zub [22.Nov.06 15:00] |
| Mulțumiri tuturor, ați văzut lucruri ce m-au uimit și pe mine, mie îmi păreau invizibile. | |