Comentariile membrilor:

=  of, carmen, carmen!	ioan peia [09.Sep.06 20:18]
ce săltăreață ești tu, când nu devii de-a dreptul de un umor aproape biblic! parcă o văd pe sulamita cum se încarcă pozitiv, precum bagheta de electronium, și cum îi sar scânteile prin păr de atâta electricitate făcută grămadă, atuncilea când este cantată de către iubitul ei psalmist, al cărui nume momental îmi scapă, pt căci ăsta cânta solo, man, și era tare înțelept, parcă, da' aflu io, las pă mine, am un nas dă detectiv, mai cevașilea ca al lui holmes. deci, înțeleserăm cum că i te adresează ioanei, - care, normal! e un nume poeticesc, nicidecum desprins din realitățilii noastre cotidiene și mizere, precum și agrăiești: "mai devreme sau mai târziu ne vom elibera de toți aditivii sintetici din marea phoezie a lumii" aci aș avea o cohrecție! că adică de ce taman "phoezie", iar nu pohesie? o fi genul mitic: "phoezie" gen mihela visalioana? e, așa o fi. da' de ce nu-ncepurăm noi cu-nceputul, așa cum se face de se-ntâmplă? deci, la început, phoeta, urează bun găsit muzei sale inspiratoare, - că muză tre să fie, masculul la muză nepricepând noi cum ar veni de s-ar petrece! muza, firește, poartă un nume. iată: "bine te-am gasit în acest spațiu, dragă Ioana, numele meu este carmen mihaela visalon nu mă ascund după vișini," spațiul în care se află phoeta și în care descinde și muza, nu e spațiu cu "n" dimensiuni, nu, ci e spațiu sacru, adică un fel de livadă prin care phoeta visaloana aleargă nestingherită după fluturași, făărăăăă să se ascundă, citez, "după vișini", că nu-s ai ei, sunt ai unui rus, cehov parcă-i zice, fapt pt care și spune că nu vinde, pt căci nu are ce... cumpără, va zică. cum să vânză ce nu-i aparține? e, și noi! prea multă preciziune semantică cerem acestei phoezii "neaoșe", adică efluviind miros de stână veritabilă, cu ceaunul pă foc, taman la capitolul alimentar: balmoș! în clipita asta, însă, apare un alt personagiu misterios: unu', pălică stănescu, care mai degrabă s-o fi numind "pălincă", zicem noi, că "pălică" nu are nici una semnificațiune, fapt musai cerut unei phoezii de așa anvergură. sau o fi vreun pălitor de osândă prin păpușoaie? mai știi? că umbla cu formol la el și cu două inele de șarpe. cu formolu' pricepem cum devine chestiunea: prinde fetele care nu se ascund după vișini și le pune formolu' la nas. după care: le vâră inelele celea de șarpe pă dește, se cunună, adică, pardon de espresie! cu fiecare și pă rând. huo, violatorule pervers! acu, vine partea cu eternitatea, cu empireul, adicătelea! cică: "cumpăr (...) 3 locuri de veci pe aleea scriitorilor: unul pentru mine, unul pentru tine, unul pentru ultimul țaran care..." oho, visaloana are vise dă mărire! bravos! ce n-am da și noi să devenim pre-fericiți pă aleea aia glorioasă! da' dă unde parale, neicusorule? acuș vine, iar, alt nume misterios, despre care, spiritul nostru analitic și detectivist, află următoarele: " Constantin Răducan Cruce (2001) ulei pe pânză 80 x 80 cm" aha, ne-am prins! ce benefic să te dai bine pe lângă nea google ăsta! mai departe, visaloana bate câmpii, în stilu-i cracteristic, drept care nu ne oprim decât la invocația rituală: "Of, Ioana, Ioana, știați dumneavoastră că tot ce-i bun îngrașă dar dupa 9 luni sau 9 vieți e nuntă în cer." păi, normal! după nouă luni de îngrășare, urmare a consumului de "bunătăți" din cele, tre să faci musai nuntă, că, altfel, se naște nebotezat, mai mare păcatul! sau se botează după? cine mai știe cum e cu plozii ăștia lirici! important e că află și ioana - muza, dramatic invocată de către phoetă, și învață să se ferească de ceea ce-i "bun"... și lui dumnezeu îi place! urmează cantata finală, care, nu-i așa? încoronează opera, și lămurește lucrurile bine dă tot: după o binevenită deparazitare phoetică, de "marea phoezie a lumii", cele două, adică phoeta și muza, vor cânta și vor dănțui, în ritm de isaia cea-cea, în jurul "picioarelor de play-back" mioritic, la o sărbătoare mare, când se culeg vișinile pt jam-sessionuri și când mersul pe ape este o îndeletnicire comună tuturor ființelor bipede, phoeticești, carele au pierdutără complet, dar complet, simțul realității și nu-l vor mai găsi vreodată. amin!
=  off tpic-am corectat!	carmen mihaela visalon [09.Sep.06 20:30]
palinca, nu palica
=  când se va întâmpla minunea..	Elena Toma [09.Sep.06 20:34]
de se va putea alege alege grâul de neghină...cum spui tu, "pe scena existenței în aerul înalt voi lipsi de la gloria lumii ca o cupă plină de neprevăzut în care este greu de crezut dacă mai poți muri creștinește" ......................................... poezie neaoșă, gen balmoș, pălică stănescu, cu formol și 2 inele de șarpe, 3 locuri de veci pe aleea scriitorilor: unul pentru mine, unul pentru tine, unul pentru ultimul țaran care, așezat la masa tăcerii, vinde ouă proaspete și soia netratată genetic- ................................... sărbătoarea recoltei de oameni, cum ar arata o astfel de sărbătoare? "la sărbătoarea recoltei mergând veseli pe ape" un text curajos, scris cu indiferența traiectoriei mănușii aruncate.:))
=  Elena,	carmen mihaela visalon [10.Sep.06 11:59]
Stii cum imi imaginez eu raiul. Un loc binecuvantat plin de muzee, sali de concert, cafenele, unde se intalnesc: Brancusi, Nichita, Van Gogh, etc, etc, cu batranul din taigaua Extremului Orient la un pahar de ambrozie. Sper din tot sufletul sa fim si noi in snopul de grau alaturi de talharul cel bun:)
=  Gand 3-Interviu cu mine insami	carmen mihaela visalon [10.Sep.06 17:25]
Intrebare: Ce cred despre pictura lui Constantin Răducan, intitulata Cruce/(2001)/ulei pe pânză/80 x 80 cm", la care, fara nici o legatura cu textul meu, face trimitere un domn, intr-un simulacru de comentariu la poezie, folosit ca pretext pentru atacul la persoana ? Raspuns: Cred ca este de o calitate indoielnica. Acelasi lucru pot sa-l afirm si despre comentariul in care este inserata. Nu este suficient sa iei un manuchi de flori si sa le asezi in cruce ca sa redai o taina. Asa cum nu este suficient sa recurgi la maimutarite asertiuni in dulcele stil critic ca sa fii credibil. Nici sa cauti pe Google, nu este de ajuns. Trebuie sa stii ce sa cauti. Rezolvarea enigmei, nu cerea cine stie ce investigatii: Constantin Cruce= Brancusi+Fiul Elenei:) Intrebare: Ce cred despre poezia mea? Raspuns: Cu riscul de a nu fi prea originala voi da un citat din Nichita: "Dacă n-aș crede în mesajul meu literar, nu aș scrie. Pur și simplu, n-aș crede și... e o falsă modestie să spui "domnule, eu scriu pentru că iubesc poezia... da' nu prea cred dacă am talent, dacă n-am talent". Eu cred foarte mult în talentul și în vocația mea, pentru asta mi-am jertfit întreaga mea existență, ca să adaug, cu o picătură în plus, sensibilității contemporane o formulare mai nouă, mai adecvată etc." Intrebare: Ce cred despre cei care ma numesc "phoeta Visaloana"? Raspus: La acesta interebare astept raspunsul editorilor.
=  nu, visaloana...	ioan peia [10.Sep.06 17:45]
... ci visal/ioana, adică un fel de simbioză poeticească între phoetă și muza ei. adică un fel de gem de mure și prune, în același borcan! care-i problhema? ca să vezi că mai ezista și un brâncuși cu aceleași nume și desprea asta știa numai phoeta!... reformulăm: nu pe google trebuia să ne uităm, ci să ascultăm glu-gla paserii măiastre, bre!
=  ...	carmen manuela macelaru [10.Sep.06 18:56]
O poezie avangardista scrisa cu o nonsalanta, as spune, profunda. Mi-a placut mult.
=  Barac inseamna Fulger	carmen mihaela visalon [10.Sep.06 19:02]
Intrebare: Considerati satisfacator raspunsul asa zisului dumnevoastra critic? Raspuns: Da! El, anuleaza orice prezumtie de nevinovatie, dovedind reaua intentie si dorinta de a ataca 2 autori de pe Agonia. In plus, raspunsul, agresiv dezvaluie nu numai ura din spatele cuvintelor ci si totala confuzie in care se afla domnul judecator. Ioana nu este muza mea. Poezia ei, mai precis temele abordate sunt o valoroasa sursa de inspiratie. Dar, cel care nu este in stare sa citeasca ceea ce a tastat cu mana sa, in comul intitulat of, carmen, carmen! si, repet, se deda la atacuri repetate la persoana nu va deosebi nicicand un text bun de unul slab, asa cum nu va face diferenta intre un Millet si un Van Gogh.:) Intrebare: Poti sa ne explici de ce nu este adevarata afirmatia ca Ioana Barac iti este muza:) Raspuns: Ioana imi este prietena. Acest lucru este insa irelevant in procesul creatiei. Important este ca temele ei sunt pentru o sursa de inspiratie si un prilej de dialog artistic. De asta are nevoie un scriitor. De relatia cu cititorul. Pana acum aceasta relatie a functionat bine, poezia Ioanei, "fortoasa" si bine scrisa, fiind pentru mine un impuls electric. Intrebare: Cum functioneza acest mecanism pentru care esti pe cale sa fii lapidata? Poti explica? Raspuns: Da, cu ajutorul lui Nichita. "Inspiratia este fundamentul artelor in genere, ea este exact ca impulsul electric care starneste fulgerul intre doi poli. In momentul in care tensiunea intre doi poli se creeaza, fulgerul apare." Fara fulger nu poate sa existe fulger.
=  Carmen Manuela Macelaru	carmen mihaela visalon [10.Sep.06 19:17]
o sa-ti raspund cu niste versuri furate de pe pagina ta: "Ești cea mai frumosă și tristă uimire Care mi se putea întâmpla, acum Când oglinda refuză orice amintire." Autor: Carmen Manuela Macelaru si am sa-ti fac o destainuire. Poezia a fost scrisa on line ca o replica la textul Ioanei. Dar, desi s-a nascut in cateva minute, nici un cuvant nu este pus aiurea. Toate, in ingemanarea lor eclectica au sens, inclusiv formolul care se leaga de o anecdota despre chefurile de pomina ale lui NS. Inclusi cei 2 serpi, care pot sa fie zariti pe sceptrul lui Hermes, dar si vitrinele farmaciilor:) Daca nu dispar din peisaj te roga sa-mi pregatesti un pahar de apa. Multumesc.
=  deci,	ioan peia [10.Sep.06 19:44]
stimată doamnă visalon, mie mofturile astea snoabe îmi inspiră așa un sentiment, că nu-mi găsesc vorbe ca să le esprim. pt că tot faci pe marea cunoscătoare în ale umanioarelor, punem prinsoare că dacă ai fi văzut o sculptură necunoscută de-a lui brâncuși, nu ai fi căzut pe spate cu atâta extază? că dacă ai fi văzut un tablou, necunoscut încă, al lui van gogh, te-ai fi uitat ca un anume personaj galinaceu în lemne la el? vrei să-ți spun eu că 99% la sută din faima celor celebri, și acceptați ca atare, este rodul consemnului, al co/acceptării, că este un fel de cumetrie socială în care pun toți mână de la mână ca să-și scrie propria-le legendă? și că tu, asimilând "prejudecata estetică", te îmbolnăvești imediat de conformism? că gusturile tale sunt dictate în proporție de 99% de tradiție și persuasiune didactică? cine te crezi? marea intuiționistă din patagonia, care le pătrunde și le știe pe toate, fără de greș, la modul absolut. că tu te-ai născut cu brâncuși, van gogh, nichita și mai știu eu cine, incizați direct pe encefal? ei uite ce chestie, ce interviu îmi iau eu mie însumi personal: Î: ai idee cine e mihaela visalon? R: n-am. da' știu că dacă am s-o-ntreb cine e mister google, va spune că este logodnicul ei de-o veșnicie! ps: uite că, pt mine, crucea aia a țăranului cela necunoscut face la fel de mult ca o sculptură a lui brâncuși. e bine? cine-ți dă ție garanția că brâncuși a fost inspirat de zei și țăranul de semizei? judecata ta impecabilă? aș! ești la fel de impregnată de snobism cultural, cât o babă de pe șanțul comunal de plăcerea bârfei gratuite...
=  pahar cu apa	carmen manuela macelaru [10.Sep.06 20:46]
Dupa cum spuneam, chiar nonsalanta profunda epateaza si scoate poezia din banal. Pelerinul hoinar are in permanenta un pahar cu apa pregatit, in cazul in care oaza e secata el isi potoleste setea din propriul izvor tasnit din inima.
=  Marturisire	carmen mihaela visalon [10.Sep.06 20:49]
"Omul traieste si se misca intre cele ce vede, dar nu vede decat ceea ce-si inchipuie" spunea Valery, iar eu adaug: si uneori poetul se inchide in propria sa taina, banuitor, mai tacut ca totdeauna."
=  marturisire	carmen manuela macelaru [10.Sep.06 20:55]
varsator, an de fabricatie 73
=  văd un peia cu chitara ...	Elena Toma [10.Sep.06 21:09]
cântând atât de frumos. carmen, îți poți imagina asta? d-le peia, sincer, nu ați obosit tot jignind? vă întreabă "o babă adevărată" care a avut plăcerea să vă admire cu ocazia unui eveniment special. bine m-ai găsit și pe mine, carmen visalon bine te-am găsit și eu! mi-a plăcut întrebarea: "știați dumneavoastră că tot ce-i bun îngrașă dar dupa 9 luni sau 9 vieți e nuntă în cer." da, știam ..de asta există și club xxl, să aibă grăsunii unde veni:))și, de-o fi să ne-ntâlnim și în cerurile descrise de tine, să bem o palincă de Rai:)
=  Elena,	carmen mihaela visalon [11.Sep.06 07:31]
eu, tu, ioana barac, carmen, ioana d'arc ascultand muzica fado, la umbra unui mar:) inainte sa pierdem razboiul, iar dupa ce-l vom fi pierdut, speranta ca vom gasi drumul spre casa.