| = parere | emilian valeriu pal [04.Sep.06 07:23] |
| Ca realizare tehnica mi-a adus aminte de Soljenitin si de O zi din viata lui Ivan Denisovici. Intr-un fel sau altul si Fane traieste intr-un gulag propriu exilat de potentatii zilei, aici intelectualii. Gesturi marunte si amanunte care sub lupa autorului se amplifica si dau savoare. Final imprevizibil intr-o realitate a lui Fane care se suprapune peste realitatea cotidiana. Un text care a reusit sa ma captiveze desi, din punctul meu de vedere, proza virtuala e mai greu de digerat. Emil | |
| = drujbirea iepei | felix nicolau [05.Sep.06 02:21] |
| zisesi ca o sa te apuci de scris poeme lungi, ca sa poti umple cartile mai usor, dar zau ca nu ma gandeam la stilul asta. pe mine unul m-a prins, desi nu rezist sa citesc mult pe monitor. acuma tehnica nu e noua deloc, dar subiectul e fain, detaliul e relevant -tricoul lacoste, de ex - si climaxul cum trebe. de-abia astept sa scoti un volum cu d-astea, daca mai ai. | |
| = ... | ioan albu [05.Sep.06 14:17] |
| cum adică "azi era duminică"? leitmotivul cu creștinul poate foarte bine să lipsească, după părerea mea. | |
| = răspunsuri | Liviu Nanu [05.Sep.06 16:52] |
| Emilian, Felix - onorat de trecere și semn. Sînt conștient că textul e perfectibil, l-am scris în mare grabă tocmai cu scopul de a-l testa aici. Dar mai cred că are și potențial, rămîne doar să-l exploatez așa cum se cuvine. Ioan Albu - mulțumesc pentru atenționare | |
| = Parere | Andu Moldovean [06.Sep.06 12:19] |
| Textul mi se pare de un umor interesant, negru desigur. Parca imi aminteste de Baiesu si de seria sa de proverbe (cine fura azi un ou maine va fura un bou, etc, iti mai amintesti Nanule? - deci nu sufera de prea multa originalitate dar ce mai e original in ziua de astazi). In aceasta ordine de idei, textul ar fi un fel de "bate saua sa priceapa iapa" reloaded. Cam sinistru, insa, as fi preferat altceva, mai subtil. Stii bancul cu negrul ala din tribul de indieni caruia i se naste un copil alb? Daca nu, da bip. Bobadil. | |
| = bobadile | Liviu Nanu [06.Sep.06 12:42] |
| Bobadile, eu am preluat un fapt real, (s-a petrecut la Scrioaștea, lîngă Roșiorii de Vede), i-am dat o culoare literară, cum s-ar spune. Dar așa este, nu e nimic original, se întîmplă foarte des ca țăranul să taie picioarele calului cu drujba, nu mai miră pe nimeni. Eh, dacă ar fi apărut și un OZN, alta era chestia...o puneam vericule, rămîneam în istoria literaturii. | |
| = :-) | Andu Moldovean [06.Sep.06 16:03] |
| Doamne, Nanule ce de grozavii se petrec in Scrioastea aia sau cum Doamne iarta-ma s-or fi numind Futaceii aia de pe langa Rosiori!... Brrr... Buna de dat la stirile de la ora cinci, ce sa mai zic? Iar "culoarea" literara cum ii zici tu, nu-i lipseste, subliniez mai ales pasajul cu urinatul lung pe cires "Se sculă agale, ieși în bătătură și după ce urină lung pe cireșul din spatele casei, își chemă nevasta: - Lucico, vino, fă și toarnă-mi niște apă." Acest pasaj nu numai ca ne spune cum ca "batatura" lui Fane Carutasul era atat de mare incat se intindea pana in spatele casei (sau batatura era de fapt o viziune in oglinda) dar induce in constinta cititorului si substanta reala a relatiei dintre Fane si Lucica, nevasta-sa, chemata sa-i "toarne niste apa", autorul nespecificand "unde" sa-i toarne Lucica respectiva apa, putem sa ne imaginam orice, inculsiv motivul pentru care Lucica era atat de mashtera in ale dragalelilor. Si cum azi sunt intr-o dispozitie asa, mai glumeata, secventa imi aminteste iarasi de un banc, la Bula la scoala invatatoarea le cere sa denumeasca lucruri comestibile si copiii incep: painea, marul, carnea, etc... numai Bula zice: LAMPA. Pai cum asa, Bula? intreaba invatatoarea. Pai, zice Bula, l-am auzit eu aseara pe tata zicandu-i mamei: femeie, hai stinge mai repede lampa si ia-o in gura! Bobadil. P.S. Oarecum in acelasi context, cica se trezeste Nanu in miezul noptii simtind o nevoie acuta de a urina. Se foieste, nu vrea sa-si strice somnul, spera ca o sa-i treaca... pana la urma nu reuseste, asa ca se scoala, se duce la veceu si in timp ce se usureaza, se uita la vasilica si-i spune cu amaraciune: vezi ma, io ma scol cand vrei tu! | |
| = mdeah | Liviu Nanu [06.Sep.06 20:23] |
| mdeah | |
| = final neasteptat | Niculina Oprea [11.Sep.06 09:47] |
Draga Liviu Nanu, Cred ca e vorba de un fragment... La o prima lectura, din punctul meu de vedere, finalul imi pare cam fortat tocmai pentru ca eu (ca cititor) as mai fi vrut ''ceva'' text inainte de final. Eu cred ca am inteles cum stau lucrurile in aceasta proza de aceea am citit-o cu interes. Felicitari! | |
| = stimată doamnă Niculina Oprea | Liviu Nanu [11.Sep.06 13:42] |
| Sînt de-a dreptul surprins (plăcut), că v-ați făcut timp să citiți umilele mele încercări. Cred că e prima dată (sper că nu și ultima) cînd îmi lăsați un semn sub text. E adevărat, ar mai trebui pus ceva, deja am făcut-o, inițial era și mai scurt. Dar fiind vorba de o singură zi din viața unui personaj, probabil va rămîne la faza de proză scurtă, în niciun caz ceva comparabil cu "Ulise" (ca întindere firește). Onorat de semn. Am vrut să schimbăm cîteva vorbe la Pitești, la lansarea colegului Costin, dar timiditatea m-a împiedicat să vă abordez. Poate cu alt prilej, dacă voi putea trece peste acest handicap. | |
| = vai de mama lui, ipochimenu` | Tudor Negoescu [11.Sep.06 18:52] |
| Liviu, ai reușit să schițezi un personaj complexat, rudimentar, care nu-și poate depăși condiția de semi-analfabet. Dacă soția, plecată la oraș, îl înșela, bine îi făcea ipochimenului. O merita. Scena din final e dură, dar veridică pentru mediul în care se desfășoară acțiunea. Eu o văd ca pe o avanpremieră la tratamentul aplicat Lucicăi, la întoarcerea acesteia de la părinți... Mai poți să dezvolți. | |
| = Dorun | Liviu Nanu [11.Sep.06 23:33] |
| Doru, aprecierea ta mă onorează. Eu nu vedeam o continuare a acestui text, finalul așa l-am văzut. Am considerat că e mai bine să-i las cititorului plăcerea de a descoperi ce ar putea urma. Dar nu se știe, poate că-l voi rescrie în altă variantă, mai lungă. | |