| + cu lama alaturi | Florina Daniela Bordieanu [25.Aug.06 15:21] |
| ah, venele astea, zvacnind inapoi un sange prea greu mult prea greu intunecat trecutul monoxidul nostru cel de toate zilele nu se poate nu se poate rosteste batrana din colt pandind usa farmaciei nu mai pot dormi noaptea si fondurile s-au sfarsit demult nu se poate demult sunt prea batrana ca sa mai cred degeaba inima? ce mama ma-sii e gramada asta de piatra rosie zvacnind lumii ultima clipa infarct replay bum-bum bum-bum direct in tample dracul cel negru naste sange forward ok si eu ii voi scrie lui dumnezeu dar semnatura nu e amea e un fals al umbrelor mele ici-colo peretii strang aortic un sange prea negru cerneala e simpatica eu nu port viza decat pe glezne urme de lanturi libertate aripilor brrrr adorm langa vitrinele stralucitoare peretii altora chibriturile sunt pe sfarsite ard in degete sange negru pe sfarsite umbre adorm in bratele mele bunica si mama si sora cu toatele deodata mi-e frig oaspete alb oaspete alb mireasa ti-a plecat dinainte o inima in urma picioarele si musai musai in palme negru ortul nimic nu taie mai tare decat marginea lumii fotografia alb negru firul de iarba petrecut veriga eu alba alb drumul nimicul p.s. acesta este un comentariu. va rog sa ma credeti, inca am pulsul in vene si drumul de jur imprejur cauta sensuri grele. | |
| = tu știi | Alice Drogoreanu(still me) [25.Aug.06 17:07] |
| deși pentru mine orice întâlnire cu moartea e o provocare, ca un duel așa... la tine am văzut detașare, o detașare atât de înțeleaptă cât să adormi gândindu-te... "am adormit vorbind mâinile bunicii desenau lumi de basm pe fețele mele obosite" de ce, asta numai tu știi | |
| + parere | Dan Cârlea [25.Aug.06 18:11] |
| poem superb, dupa parerea mea, incepe dur, ca viata orizontala, vazuta numai din perspectiva orizontala urmeaza un pasaj care mai reduce putin tensiunea: "o să-i scriu eu lui dzeu o scrisoare de-o să mă țină minte poate-mi eliberează totuși viza aceea cu intrări multiple și hologramă lucitoare imposibil de falsificat cică" dar verticalizeaza la mesajul, inaripeaza trairea, deschide perspectiva, imi pare centrul de greutate al poemului apoi : "am adormit vorbind mâinile bunicii desenau lumi de basm pe fețele mele obosite - pasaj de o sensibilitate incredibila, pura, total lipsit de patetism, pasaj pe care il voi tine minte si care se constituie parca intr-un nod intre lumi, prin trecut (bunica) trecandu-se in viitorul nepipaibil; bunica, cu rol de ultima frontiera. se simte si un paseism delicios in acest pasaj final cu valente de psihologie inversa (zic eu), prin punerea problemei din punct de vedere material, intr-un cadru evident transcendent, aceasta abordare accentuand latura profund spiritual a poemului : "ai grijă numai la drum să nu te tai" | |
| = erata | Dan Cârlea [25.Aug.06 18:16] |
| "latura profund spirituala a poemului " tastatura nu eu daca mai sunt si alte greseli, scuze | |
| = voua | Radu Herjeu [26.Aug.06 08:46] |
| Florina, ALice, Dan - va multumesc c-ati citit scrisoarea mea desculta... Alice - din pacate, detasarea e doar in scris... Cred ca asa mi-as dori sa fiu... | |
| = radu | Alice Drogoreanu(still me) [26.Aug.06 13:02] |
| cred | |