| = Interesant articolul, am citit lucrarea și autoarea ... | marius nițov [30.Jan.09 14:51] |
| Interesant articolul, am citit lucrarea și autoarea, Magda Cârneci, scoate bine în evidență impregnarea artei cu ideologicul, a întregii vieți culturale cu o viziune reducționistă de care ne despărțim la fel de greu ca de multe alte inepții ale epocii apuse. Dar mai există un pericol, odată ieșiți din șablonul ideologic, să înțelegem deformat curentele moderne și, lipsiți de o continuitate a normalității culturale, de un studiu mai amănunțit, să cădem în extrema unei incursiuni de suprafață, lipsită de o anume incizie, substanță. România este una din țările în care reformele se aplică cel mai greu, în care noul pătrunde ca în Rusia din timpul lui Petru cel Mare, prin ucaz-decret, o reformă în cultură e greu de imaginat cât timp cei ce sunt acolo au oarece mentalități formate în ideologia cultului personalității. | |
| = re: Marius Nițov | Marina Nicolaev [30.Jan.09 15:10] |
| Problema actuală este nu numai de a ne reorienta estetic vorbind spre o Artă fără compromisuri, ci de a decanta tendințele curentelor moderne, de a nu aluneca spre kitsch-ul orbitor al societății de consum. Reformele vin și se aplică din Interior. Dacă acest Interior nu este pregătit, nu va fi acceptată nicio reformă moral-estetică în Artă. | |
| = EXCELENT | Anni- Lorei Mainka [30.Jan.09 16:27] |
| un articol reusit - perfect! sper sa ajung la Paris sa ma informez personal.....dar volumul a fost tradus numai in franceza?! | |
| = re: Anni- Lorei Mainka | Marina Nicolaev [30.Jan.09 16:44] |
| Mulțumesc. Volumul preia cu unele modificări, teza de doctorat a doamnei Magda Cârneci: "Discours du pouvoir - discours de l'image: l'art roumain pendant l'epoque communiste" pe care a susținut-o în 1997 la EHESS - École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. | |
| = Despre slăbiciuni | angela furtuna [31.Jan.09 08:55] |
| Repudierea absolută a ideologicului, adică a artei angajate, nu este soluția corectă. Ci poate că un abuz. Să nu uităm că est-eticul, pe care și-a construit teoria Monica Lovinescu, reprezintă, pentru perioada totalitară, versantul celălalt al abordării binomului etică-estetică: așadar, sub dictatură, artistul nu poate scrie cu aceeași pană și delațiuni și capodopere. Arta nu se va putea izola niciodată complet de atitudinea morală și de mesajul social-politic. Pentru că, nota bene, majoritatea curentelor estetice au apărut ca domnișoare de companie ale unor revoluții socio-politice, deci pe fondul apariției unor paradigme politice care au modificat în profunzime realul și realitatea de până la ele (tocmai realul și realitatea fac obiectul contemplației și al imaginarului artistic, deoarece nu există câmp artistic total abstract). A se remarca și în cazul de față: artiștii care s-au opus dictaturii obțin un capital de simpatie suplimentar din partea criticii și a publicului, în timp ce artiștii colaboraționiști sunt sancționați de către revizioniști (remember Celine, devenit deja clasic). Așadar, atitudinea etică intervine de partea valorizării operelor. Vitalie Ciobanu spunea, expresiv, citând din Monica Lovinescu: ca artist sub dictatură, nu poți sta deoparte așteptând să ți se așeze îngerul pe umăr, în timp ce compatrioții tăi sunt persecutați. Forța conceptului de autonomie a esteticului este pusă la încercare mai ales sub dictaturi, când își relevă slăbiciunea. | |
| = & | Marina Nicolaev [31.Jan.09 11:35] |
| Ceea ce afirma Miklos Haraszti despre artistul originar din Est că se diferențiază de artistul occidental este perfect adevărat, numai pentru simplul fapt că el evoluează într-un cadru marcat de determinări politice și economice diferite. Ce diferențe sunt între "realismul angajat" și "modernismul moderat" din Est și Vest, iată întrebarea ce poate dezvolta o polemică pe măsură. | |
| = metodologie | angela furtuna [31.Jan.09 15:19] |
| Eu nu aș încuraja perspectiva polemică, ce creează false piste între Est și Vest, ci numai calea abordării istoricizante, contextuale. Există prolematici diferite în definirea artei în Est față de definirea artei în Occident. Pe de altă parte, atât în Est, cât și în Occident, au existat și crize specifice ale artelor, ele însele condiționate de varii circumstanțe. Definirea artei (a literaturii, bunăoară), cunoaște încă de la începuturi o stare de criză, ce nu a încetat să se adâncească și să se diversifice (vezi studii critico-literare din bibliografia de specialitate), evoluând, în fazele acute, către forme de anti-, antiliteratură care, la rândul lor, cunosc o dezvoltare și o taxonomie inepuizabilă. Importantă este cunoașterea corectă și politic corectă a acestor determinisme precum și a modului în care ele reacționează și se relaționează. De asemenea, să ne abținem de la speculații, care nu fac decât să amplifice ambiguități și eșecuri de hermeneutică. Prefer să măsor științific de trei ori înainte și să tai cu zgârcenie. Așadar, prefer știința pură, definiția care este mama cunoașterii: starea actuală a definiției artei, definiția etimologică, cea istorică, cea socială, cea ideologică, cea *filozofică*, cea culturală, cea estetică, cea lingvistică, mecanismul definiției, *modelele* artei, și , respectiv, ale literaturii. Buchisind, mai departe, pe clasici, și însoțindu-ma de aprige selecții, prefer să studiez toate stadiile crizei definițiilor artei și respectiv ale literaturii, toate dificultățile teoretice și practice. Abia după aceste cvasi-monahale cercetări, cred că venim unii înspre alții, artiștii din Est și cei din Vest, cu multă empatie și suntem pregătiți să evităm inutile *conflicte între civilizalii*, care nu ar fi, în cazul de față, decât pierderi de timp și de sens. Estul și Vestul, așa cum le pui în ecuație mai sus, sunt doar medii ale artei raportate la sistemul de referință al libertății, așa cum se relevă el sub dictatură versus democrație. (Apropo, doresc de mult sa construim un sistem de work-shopuri în care să atragem amatori de a se supune voluntar unui mediu restrictiv, punitiv, privativ de libertate fizică și de libertate de exprimare, așa cum a existat în Estul totalitar, precum în orice altă societate dictatorială. În aceste condiții, participanții sunt invitați să creeze și să lucreze timp de minimum un an de zile, și apoi să fie examinați de medici, prihanaliști, critici, specialiști în drepturile omului și în hermeneutică literară și artistică. Evident, aș opta pentru voluntari occidentali și i-aș premia cu premii consistente, apreciind atitudinea lor deschisă în ale achiziției de savoir faire, și nu doar de voyeuri ai unor chestii... exotice...:))...) Lăsând gluma la o parte, ambientul științific cel mai apropriat studiilor în chestie la tema noastră, mi se pare cel creat de Basarab Nicolescu prin al său concept al transdisciplinarității, încă insuficient aprofundat de cercetătorii de azi, dar poate că și prea performant pentru atitudinile critice actuale, ce se disting prin futilitate și superficialitate. | |
| = & | Marina Nicolaev [31.Jan.09 20:14] |
| Diferențele între artiștii din Est și Vest sunt vizibile nu numai de școală, dar și de mentalitate. Diferențele există! Promotorii de artă din vest și sunt extrem de specializați. A intra în sistem (în sensul de a fi expus, de a fi cunoscut, de a te lansa) nu este numai o chestiune de talent și voință ci și de șansă. Șansa de a fi la locul potrivit la timpul potrivit. Un galerist nu se uită numai la lucrările tale, nu își asumă riscul de a prezenta un necunoscut; te caută pe internet, cere referințe serioase șamd. Nu este deloc simplu. | |
| = diferente | angela furtuna [31.Jan.09 21:18] |
| In timp ce eu vorbesc despre definitia artei, critica si hermeneutica, raportate la doua sisteme de referinta nedorite, tu vorbesti despre sistem. Evident ca avem dreptate, insa suntem in paralel. Imi displace usoara nota de orgoliu. Prefer observatia stiintifica. Am mai mentionat, cred, ca polemica nu isi are locul. Pur si simplu este vorba despre doua sisteme diferite. Marina, cartea despre care ai scris se refera la altceva. Se refera la o abordare istorica a Estului, nu la calitatile Vestului. De aceea insist sa nu ne indepartam. Oricum, internetul nu este pentru astfel de colocvii. | |
| = & | Marina Nicolaev [31.Jan.09 21:55] |
| Nu m-am putut abține să nu subliniez și eu acest aspect (poate fiind mai în cunoștință de cauză decât alții însă fără orgoliu - doar constatam...) pe care Magda Cârneci îl dezvoltă mult mai mult undeva pe la pagina 236, unde amintește în subcapitol de "Artistul de Stat" și rolul acestuia în sistemul totalitar. În finalul cărții cele două sisteme sunt comparate, definindu-se atât "arta dirijată" cât și "arta liberă". | |
| = Solidaritate | angela furtuna [31.Jan.09 22:35] |
| Ah, nicio problemă de nuanță. Pur și simplu, așa cum cred că ai remarcat, eu nu prea mă implic în discuții pe net tocmai din cauză că ele nu duc nicăieri, în timp ce orgoliile participanților, adesea extrem de eclectici, compromit mizele discursului care ar trebui să fie centrat pe text și interpretare. În cazul de față, însă, mă interesează autoarea (stimabilă și aplecată cercetătoare româncă) și tema (care se circumscrie și domeniului meu de teză, anume est-etica scriitorilor). Finalmente, concluzia noastră este că nivelul colocvial de dezbatere slujește în mod optim scopurile propuse: informare, comunicare, receptare și spirit amiabil. Personal militez pentru ideea de solidaritate intelectuală, așa încât falsele concurențe să nu mai stimuleze noi tentații traumatice de trădări ale intelectualilor, așa cum ele erau deplânse acum aproape un secol de Julien Benda, și având consecințe nefaste pentru societate. Această solidaritate este acum mai posibilă decât înainte, pentru că în era internetului localismul a diminuat, iar diferențele dintre centru și margine s-au șters. Însuși binomul Est-Vest nu mai este actual, din punct de vedere al informației, pentru că vorbim de o Uniune Europeană, totuși. | |
| = * | Marina Nicolaev [31.Jan.09 22:48] |
| În acest caz, îți voi trimite, dacă vrei, o mică bibliografie. Succes! | |
| = multumiri | angela furtuna [01.Feb.09 01:48] |
| Încă o dată, internetul deformează. Și cu câtă energie :) Solidaritatea, la care făceam referire mai sus, este una morală. Mulțumesc pentru intenție, totuși, caldă aripă, însă bibliografia mea este deja completă. Dar mai mult pe domenii literare,filosofice și politologice, aparținând ML, diferind de domeniul Magdei Cârneci din această carte prezentată de tine. All The Best, | |
| = ianuarie | Marina Nicolaev [03.Feb.09 17:47] |
| Luna ianuarie are o semnificație deosebită pentru Magda Cârneci. Această prezentare a cărții (unul dintre studiile bine realizate în domeniul istoriei artelor) am reluat-o în limba română pentru a-i spune și eu, alături de ceilalți, "La mulți ani, Magda Cârneci!". | |
| = Urare | angela furtuna [08.Feb.09 12:26] |
| O urare sinceră de La mulți ani ! și din partea mea pentru Magda Cârneci. Nu în ultimul rând îi doresc să aibă forța de a-și împlini destinul, și pentru sine, și pentru interesele culturii românești. | |
| = re: Angela Furtună | Marina Nicolaev [09.Feb.09 16:18] |
| Magda Cârneci lansează în 12 februarie 2009 "TROIS SAISONS POETIQUES" la P.E.N. Club français din Paris. Îi urăm succes alături de Marie-Claire Bancquart, P.E.N. Club français și La Nouvelle Pléiade! Iată un destin de excepție! | |
| = am citit cu interes | paul blaj [09.Feb.09 19:09] |
| această pseudopolemică. Doamna Angela Furtună, arhitect de profesie, își expune interesant opțiunile "est-etice"(termenul a fost folosit de Nicolae Manolescu într-unul din editorialele sale de pe vremuri), nu numai... eu cred că balcanismul este specific și imprimat în cultură, indiferent de noțiuni de suprafață, cum ar fi acum o U.E., ori altfel de categorisiri ce nu au influență definitorie, cel puțin nu încă. spunea doamna Angela Furtună că: "așadar, sub dictatură, artistul nu poate scrie cu aceeași pană și delațiuni și capodopere." eu recurg la cazul Caraion și ar mai fi și contemporani... cât despre această afirmație: "Arta nu se va putea izola niciodată complet de atitudinea morală și de mesajul social-politic" cred că există destui artiști blamați moral pe drept, și social-politic la fel, ceea ce nu împiedică receptarea creației lor la nivelul pe care îl au. am spus artiști pentru că nu mă refer doar la scriitori, și nici la o singură naționalitate. arta este izolată complet de viața artistului. iar când ne întrebăm cum unii pot scrie când conaționalii noștri suferă auspiciile dictaturii, o facem superficial. Eu aș întreba, umanist fiind, cum putem scrie când în lume mor oameni de foame? Și câte alte calamități se mai întâmplă în fiecare zi... diferența dintre arta Est-Vest există, dar nu neapărat în acești termeni și nici în defavoarea balcanicilor. cu stimă, un opiniant. | |
| = precizare | Marina Nicolaev [09.Feb.09 19:22] |
| Doamna Angela Furtună nu este arhitect de profesie. Discursul domniei-sale este clar: "În cazul de față, însă, mă interesează autoarea (stimabilă și aplecată cercetătoare româncă) și tema (care se circumscrie și domeniului meu de teză, anume est-etica scriitorilor)." . | |
| = Est-Etica: un concept fundamental | angela furtuna [15.Feb.09 22:23] |
| Stimate Paul Blaj,Stimata Marina Nicolaev, Utimele comentarii, total alaturi. Total pe langa bibliografia de specialitate. Mi se rastalmacesc cuvintele in absenta referintelor stiintifice cu care eu operez, practicand argumentele solide oferite la ora actuala de cercetarea de specialitate. Nu stiu ce studii aveti dvs.,si nici nu stiu daca asta are relevanta, Paul Blaj, dar conceptul de est-etica este o achizitie capitala, fara de care nu ar fi recomandabil sa ramaneti indiferent, sau sa o expediati in cateva crochiuri. Va recomand bibliografia completa Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vladimir Tismaneanu, Adam Michnick, Vaclav Havel, Hannah Arendt, Jeanne Hersch, Nadejda Mandelstam. Pentru inceput. Daca doriti, va stau la dispozitie pentru opinii pe tema acestui concept, insa nu asa, intr-un site de socializare, unde ironia en passant tine adesea loc de substanta, comentariile pseudocritice tin loc de detabuizari defulatorii iar oricine isi poate da cu parerea despre orice, inversand adesea, prin tupeu, scara valorilor. | |