| = Strainule! | Ioana Geier [15.Jan.09 22:18] |
| "Ma trezesc langa mine cu mine strigand Strainule! Rugina cuielor infloreste in palme" Versuri deosebite, ce te indeamna la reflectie...Cu bucuria de-a te fi ravazut, Jo | |
| = domnule Manolescu | Adriana Lisandru [15.Jan.09 22:24] |
| eu inca plutesc in jurul versului central... si, please, redati-i primului vers din strofa a doua Litera pe care o merita:) | |
| = descoperit și | ioan ravel [15.Jan.09 22:37] |
| cu capul plecat pe sub aceste ultime trei versuri de o înaltă vibrație... mulțam! | |
| = ) | Manolescu Gorun [16.Jan.09 07:30] |
| Ioana, Adriana, Ioan, Ma bucur ca ati "prins" vibratiile pe care am vrut sa le transmit. Si va multumesc. Adriana, Versul la care te referi suna, explicit asa: "A pasarii rega -" | |
| = corectie | Manolescu Gorun [16.Jan.09 09:40] |
| "A pasarii rega -" se va citi "A pasarii ruga -" | |
| = Un poem peste care nu e de trecut ușor... | Victor Potra [20.Jan.09 21:01] |
| În primul rând cred că și varianta Adrianei cu "al păsării" --- deci șarpele, e interesantă. Dar așa cum e, avem o ambiguitate de gradul doi, care transformă prima strofă până la "rescriere" în "ontos"... Este un joc aici, al prăzii cu prădătorul, metafizic vorbind, și revers, care apoi se transpune în alteritatea față de sine. La sfârșit, o imagine arhicunoscută, care bate în cuie sentința: Celălalt este de urât... Dar poema este deosebită. Pentru că după această concluzie, cel puțin la recitire, înflorește în tine un mare semn de întrebare: oare? Cu plăcerea provocării intelectuale, Victor Potra | |