= ... | ștefan ciobanu [29.Nov.08 00:41] |
mereu ramane o mireasma dupa ce citesc poeziile tale. ceva inexplicabil de frumos. lemnul de cer prevesteste astralul din poezie, golul plin, eterul ce predomina. /sunt scorbura pe care nebunia mea o pune schimonosit deasupra celor fără de potcoave/ /tu! cel din băltoacă: m-ai văzut? cărându-mi singur trupul în roabă/ aici e o parte foarte frumoasa a poezie, pt ca eu vad pe cel din baltoaca ca fiind tot tu, chipul reflectat intr-o baltoaca cand treceai cu roaba. deci o detasare de toate lucrurile pentru ca, cum tu zici in poezie /de ani de zile scriu despre îmbătrânindul/ am citit o poezie frumoasa, cum nu a mai fost pe aici de ceva vreme seara buna | |
= . | Vasile Munteanu [07.Dec.08 06:01] |
mulțumesc, Ștefan; iartă-mi indecizia de a răspunde simplu. | |
= "de biciul mâinii nu mă tem nici eu" | Ioan Jorz [07.Dec.08 08:55] |
Observ un nou mod de a opera tăietura în text, de a preleva secțiunile din ceva mai amplu, obținând un plan inedit al expresiei, ce abstrage sensul. Astfel, percep strofele ca pe niște facțiuni care nu se întregesc într-un poem, ci într-o stare. Starea de mohorât/mohoreală ce pare a pregăti poemul din ultimele două versuri. Un text valoros. Cu amiciție, | |
= . | Vasile Munteanu [08.Dec.08 08:30] |
mulțumesc, Ioan; posibil să ai dreptate când spui: "facțiuni care nu se întregesc într-un poem, ci într-o stare"; din punctul de vedere al cuvintelor, e singura în_stărire. cu reciprocitate, Vasile Munteanu | |