Comentariile membrilor:

 =  Haiku-ul lui Potra
Liviu-Ioan Muresan
[27.Nov.08 22:18]
Asta da haiku. Nici nu credeam ca se poate scrie asa. E reusit. Transfigurare si empatie. Fara dulcegarii:)

 =  Invitație la coșmar, Liviu...
Victor Potra
[27.Nov.08 22:59]
... asta avem aici. Un haiku trebuie să invite la reverie, să descrie natura, să creeze un reverb în cititor, care să continue gândul.
Să descriem deci natura urbană, să invităm la coșmar și să lăsăm cititorul să-și agraveze singur depresia.

Empatie este, față de noi toți, nedreptățiții nostalgici.

Și de ce n-ar fi scris un haiku din perspectiva unui câine, m-am gândit... :)
Sometimes they know better...

Mulțumesc pentru lectură și spunere, V.

 =  eu, dan :)
dan herciu
[27.Nov.08 23:27]
original și cumva ieșit din comun.mie mi-a plăcut...pe bune!:)
interesant și punctul de vedere...bun și titlul
felicitări!

cu prietenie
dan h.

 =  Părere
nicolae tomescu
[27.Nov.08 23:39]
Fără titlul "eu câinele" nu s-ar fi înțeles mare lucru, gândul cititorului o lua sigur aiurea fără a intra, cât de cât, în rezonanță cu al autorului.
Nu sunt prea multe verbe în trei versuri?
Și nici urmă de kigo.
Cele trei versuri într-adevăr invită la reverie, descriu natura, creează acel reverb, etc. Dar o minimă bibliografie referitoare la Haiku, care există și pe acest site, nu îndreptățește nicidecum inscripța (Haiku) de lângă titlu.

 =  rural...(violenta are *formele* ei...)
ioana matei
[28.Nov.08 00:10]
un hai ku reusit...exista totusi aici, cred eu, intr-un fel in explicabil, o mare diferenta (evident, nu de numar de silabe) ci...de inaltime...

 =  cruzime și tehnică...
Victor Potra
[28.Nov.08 00:16]
Dan Herciu, mă tot strădui de ceva timp să înțeleg haiku-ul. L-am asimilat ca o trăire intensă, care te aruncă, cititor, în aer, unde trebuie să planezi. Nu am văzut nici un motiv pentru care trăirea să fie întotdeauna diafană. Dacă am deschide ochii asupra cruzimii existenței noastre și am plana deasupra precum niște corbi?... Nu cred că trăirea este în sine mai puțin poetică...
Mă bucur că ai găsit interesantă perspectiva, faptul că ți-a plăcut e bonus :)

______

Nicolae Tomescu, unul dintre primele avertismente asupra haiku-ului: primul vers nu trebuie să fie și titlu. Pe de altă parte, există și haiku-uri fără titlu. Dar observația ta induce ideea că orice haiku trebuie să fie independent de titlu, că acesta este dispensabil. Nu cred că dacă ai ales să dai un titlu, acesta nu poate fi folosit ca un pilon...

Sunt două verbe. Și nici un adjectiv, asta nu ai observat? :))

Ploaia este kigo. Exclude vara și iarna, chiar dacă uneori plouă și atunci. Dar se presupune că nu asimilăm celor două anotimpuri ploii. Rămâne toamna și primăvara. Ambiguitatea e intenționată. Poți alege tristețea primăverii care pierde o viață de copil sau putreziciune toamnei care găzduiește încă o oroare. Dată fiind cruzimea imaginii, presupun că mulți îl vor asocia toamnei. Dar am vrut să am un kigo deschis, de aceea l-am construit prin excludere.

Alte argumente pentru care nu este haiku? :)

Mulțumesc pentru intervenții, Victor

 =  Les Fleurs du Mal, Ioana...
Victor Potra
[28.Nov.08 00:25]
...Nu știu să fi încercat cineva asta cu haiku, deși mă înșel cu siguranță, dar nu e un loc comun.

Problema este profunzimea, nu înălțimea. Haiku-ul de mai sus nu te înseninează, presupun că asta vrei să spui. Dezbate oroarea.

Nu e înalt, e adânc până la grotesc.
Asta era trăirea ce am dorit-o împărtășită.

Mulțumesc pentru gândul ce pune problema diferențelor.
V.

 =  "eu, câinele" ...
ioana matei
[28.Nov.08 02:51]
ciudate răstălmăciri
in limba romana...

variantă:

"copil pe asfalt
ploaia spală sângele...
bei din rigolă"...


ioana matei
ham, ham!

 =  să latru și eu!
Adrian Firica
[28.Nov.08 04:33]
1) ...
nu-i complicat.
noi complicăm lucrurile.
extrem-orientalii gândesc și sunt instruiți să ”intelecteze” altfel decât noi. ei percep printr-un sistem sinoptic, sintetic, intuitiv, vizual, imediat, secundic, criptic, ideogramatic, adică așa cum ne uităm noi la tablouri sau la poze, imaginând vrute și ne-vrute, potrivite sau nepotrivite.
cam tot așa se uită și ei la ”aiurelile” noastre întinse ”temporal” cu succesiuni de milioane și milioane de litere, rânduri, pagini, volume, interminabile succesiuni de mici semne criptate gramatical ...

2) ...
în vechime, ceea ce-i acum socotit a fi „haiku” de la mama lui ca formă obligatorie, impusă, de nezdruncinat nu e decât o bazaconie, pentru că la origine, ceea ce se numește haiku clasic, era doar formula de început a unui poem, adică un ceva asemănător invocațiilor ce se făceau la începutul textelor noastre antice (să amintim Munci și zile, sau mai apropiatele slujbe bisericești care încep cu invocația: Doamne ajută ... ș.a.m.d.).

3) ... cum se numără toate boabele de orez de pe această lume!?

cam ca pe vremuri
urechile-mi mai și scurm
sfârșit de lună

(acest haiku îmi aparține!)

 =  eu, pisica blanda care zgarie rau...cand e cazul! :)
Anca Beidac
[28.Nov.08 15:31]
victore, nush ce-ai facut az-vara, pardon azi-noapte, dar taaaaaaaare bine-o iesit! nu puteam sa cred ca-n 9 cuvinte, 11 (numarul meu preferat! :)) cu titlu cu tot, fie 12, cu subtitlu, poti spune atatea. adica da, haiku ii haiku, dar asta e superhaiku! si-mi place supertare. bravos, natiune!

 =  *
Andrei Trocea
[28.Nov.08 13:20]
da, domnule, un haiku prin care imi place sa cotrobai. si apoi din care am cu ce sa plec.

cu prietenie,
andrei ot tgocna

 =  O secundă...
Călin Sămărghițan
[28.Nov.08 20:54]
L-am citit la vremea lui, cu comentarii cu tot, dar m-am întors aici direct de la tripticul Danei Ștefan, ca să las un semn pentru accepțiunea adecvată și elegant argumentată, pe care o dă Adrian Firica tipului de gândire extrem oriental. Voiam să las semnul ăsta, atât.

Ca să zic și două vorbe: nu-s specialist, dar nu-mi pare nici mie a fi un haiku. E prea alambicat. Victore, aici îți trebuie lucruri simple, atât de simple încât să te trăsnească. La tine e invers, întâi trăsnește. Hai că știu că-ți place c-am zis asta.

 =  Un haiku 121,5% haiku
Ioan Jorz
[28.Nov.08 22:15]
Victor, acesta este un haiku - aparținând curentului "fracturist" - e drept, dar tot haiku se cheamă că este, chiar și pentru simplul fapt că l-ai încadrat la topica respectivă. Are și kigo, mascat subtil în virgula dintre tine și câine, virgulă care sugerează creanga îndoită de vântul oricărui anotimp - pentru că, nu-i așa, vântul bate în orice anotimp. Deci vorbim de un haiku 121,5% haiku, ce mai! Sănătate și putere de muncă!

 =  Un catren pentr-un haiku
Ioan Jorz
[28.Nov.08 22:22]
eu, câinele

copil pe asfalt
ploaia spală sângele
beau din rigolă
(Victor Potra)

N-am cum să nu remarc, subtil,
(Având și "kigo" de-ajutor)
Că-ntre rigolă și copil
Stă câinele... de autor!

 =  Jorzigo
Victor Potra
[29.Nov.08 01:03]
Ioan Jorz deplin
în zare catren adânc
revin cocorii


Bine ai revenit :)
V.

 =  deși a dat cu virgulă...
Victor Potra
[29.Nov.08 01:08]
... mulțumim pentru procesare și pentru timpul de calcul alocat, Căline. Și eu, și haiku-ul, și câinele.

Îmi place, înainte de orice, că, orice ai alege să faci, îți păstrezi intactă eleganța mov. Cu excepția rarelor ocazii când nu vrea să fie prințesă.

Cu drag, Victor.

 =  dacă nu e muzeu...
Victor Potra
[29.Nov.08 01:12]
... și te invită să cotrobăi, Andrei, e exact ce îmi doream. Urăsc lucrurile moarte, oricât de frumoase ar fi. Cei care găsesc ceva de luat din mine mă împrospătează, nu mă lasă să băltesc... :)
Mulțumesc...

 =  cum se numără toate boabele de gând din capul lui Firica!?
Victor Potra
[29.Nov.08 01:26]
altfel decât ieri
umplu tăcerea de zvâc
toiag noduros

Și desigur că da, la 1, 2 și lătrat.
Sinteza din com te dă de gol: ai renunțat la coerență din motive de lene de a fi contradictoriu cu sine permanent. Crezi că o să trec și eu prin lecția asta?
zVâc

 =  Mulțumiri.
Victor Potra
[29.Nov.08 01:32]
Ioana, beau. Lipăi cu limba. Română.

Anca, naținea fierbe de mândrie, mulțumim. Mă bucur că am căzut pente numerele tale preferate, o să mai încerc să scriu haiku-uri în 9, 11 sau 12 cuvinte. Mă concentrez pe 11.

O noapte la fel de senzuală ca a mea, vă doresc, doamnelor... :)
V.

 =  atât de multe
Nicole Rossen
[29.Nov.08 16:46]
Reușit. Ai cuprins atât de multe, în atât de puține cuvinte. Am avut onoarea să cuoscunosc un autor care mi-a spus un lucru minunat arătând spre o hârtie albă. Hărtia neatinsă cuprindea esențialul operelor sale. Temerile, iluziile, lupta de a exprima ceva, adevaratul adevar. Nu voi fi nici odata in stare sa scriu tot ce cuprinde albul de pe hartie. Din Povestea asta a rezumat un spectacol interesant. Ce ai scris aici mi-a amintit acea perioada. Cred că voi încălca promisiunea de a nu te mai bântui.

FANTOMA

 =  măi Bântuilă, merci...
Victor Potra
[30.Nov.08 11:10]
Văd că atunci când scriu în domeniul celor neîntâmplate, trasând doar direcții de alergare, îți place. Probabil că și eu o să-mi încalc promisiunea de a te trata ca pe un simplu fenomen al naturii, uneori ai un zdrăngănit plăcut de lanțuri și măsele :))

 =  despre o foarte simplă... necesitate...
ioana matei
[01.Dec.08 01:43]
niciodată...sublimul nu se imbracă...in ie???...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0