| = în tăcere... | Ela Victoria Luca [26.Nov.08 12:41] |
| primesc această tristă vestire, printre multe alte tristeți ce au venit toamna asta, cu oamenii ei pierduți, cu oamenii ce nu mai sunt. luminată să îi fie Adormirea... ela | |
| = .... | Dana Banu [26.Nov.08 13:14] |
| citesc anunțul ăsta și nu îmi vine să cred, nu îmi vine să cred, pur și simplu nu îmi vine să cred... am rămas fără cuvinte Dumnezeu să îl odihească în pace. | |
| = RISIPIREA DE SINE | Andrei Novac [26.Nov.08 13:46] |
| VALENTIN TASCU: RISIPIREA DE SINE Se află o ființă, un loc adânc, o clipă, în care parcă totul se destramă. Spațiul rămâne desigur nemișcat pe o aripă, doar eu, când trec prin el, mă spulber ca o scamă. Și ora cea mai clară pe ceasul neclintit, în loc să curgă, explodează sec și-n loc să bată, moare, îndeplinind un rit, secundele ca anii nedumerit se trec. Și însumi mă împrăștiu ca praful de pe drum, căci trece o femeie străină și ușoară, dar care-mi șterge fața cu jaruri și cu scrum. Nu știu de ce acestă treime vrea să doară, nu știu de ce îmi cere să mor aici și-acum, cu moartea peste viață călcând | |
| = condoleante | Doru Dorian David [26.Nov.08 14:25] |
| Dumnezeu si poetii sa-l tina sub pleoape! | |
| = ... | Gelu Diaconu [26.Nov.08 14:28] |
| este o veste foarte tristă Dumnezeu să-l odihnească în pace! | |
| = Să-i fie țărâna ușoară | Anton Potche [26.Nov.08 14:40] |
| M-am înfiorat când am deschis agonia.net și am găsit sub coperta cărții cu titlul Klage (plângere) anunțul cu moartea scriitorului Valentin Tașcu. Nu l-am cunoscut pe acest om, dar felul lui de a vorbi/scrie despre un timp plin de jertfe omenești m-a impresionat. Traducând câteva din textele sale de jurnal, am avut de multe ori senzația de a comunica direct cu el. A fost desigur un contact unilateral, virtual, atât de caracteristic mediului în care ne mișcăm aici pe acest portal de cultură, artă și mai ales literatură. Traducerea în lb. germană a textului „Prandiulu Academicu – 1952 – 1953” este aproape gata. Vroiam să-l public pe agonia.net la sfârșitul acestei săptămâni. O voi face cu simțământul unei sincere tristeți în inimă, sperând că această apariție post mortem va avea loc cu consimțământul răposatului. Să-i fie țărâna ușoară Ingolstadt, 26.11.2008 Anton Delagiarmata | |
| = Pelerinul a plecat la cer... | angela furtuna [26.Nov.08 14:41] |
| Dumnezeu sa-l odihneasca! Dedic memoriei lui Valentin Tascu lectura unui poem al meu ce face parte din Pelerinul din Aqualung, Ed. Integral and Ed. Vinea, 2008: cercul de frig te cuprinde fără să te atingă împacă-te cu frigul din tine: e doar un alt trup ce ți s-a dat pentru a te naște fără de miez întunericul fără de auz și fără văz fără degete copilul lup și fără privire pământul transparent te cuprinde fără să te atingă. cineva mai puternic decât frigul te leagănă într-un cer de țipete comprimă-ți respirația în aqualung așa cum ai comprima timpul pentru a trăi live istoria cuvintelor ca pe o emisie de răzvrătire căci mitul influențează negativ emoția imaginarul în buzz-daze-jazz gradele de libertate ce se adaugă aripilor tale save love file and save death file compulsia de a afla parola de acces în labirintext trăiește-ți mimetic viața ca pe o ramură de cireș printre alte ramuri împacă-te cu linia aceea frântă: e o falie după care se rupe din inima ta un ghețar lup singuratic cum frigul 26 noiembrie 2008 Angela Furtuna | |
| = Cu bine, Valentin Tascu! | Ioana Bogdan [26.Nov.08 15:18] |
| Dumnezeu sa-l odihneascA, sper din tot sufletul sa se fi dus la mai bine. E printre primii nostri cenaclisti, un scriitor fara aere, cu sufletul tanar si deschis ca o carte. A fost alaturi de noi in taberele de creatie de la Agigea, nu l-am vazut niciodata impaunandu-se pentru cutare sau cutare carte. Glumea si povestea despre ceilalti. Despre el, altora, niciodata. Niste ochi extrem de calzi. Odata mi-a citit in palma si M.S. l-a certat: "domnu' Tascu, terminati cu prostiile!" Dar el a continuat, parca mai aprins: "O sa traiesti, o sa ajungi la 40-50 de ani. Ajungi. Dar cam bolnava." Mie nu mi-a convenit deloc ce mi-a zis, dar el era mandru ca l-a pus la punct pe M.S. si ca daduse - buna sau proasta - o sentinta. A fost un om extraordinar si, ceea ce-l diferentiaza de altii, e ca as fi putut s-o spun inainte de plecarea lui dintre noi. | |
| = ... | Paul Bogdan [26.Nov.08 19:02] |
| Am trecut prin târgul de carte în speranța că o să îl întâlnesc pe Tașcu. Îmi scrisese prefața cărții și, mă gândeam, că o mulțumire la o vodca mică este mai eficientă literar decât un apel telefonic. Nu am putut de Manolescu. Își lansa "Istorie a criticii" în care amicul Tașcu nu figura ca romancier, ci ca dicționarist. Dar nu Manolescu m-a interesat vreodată. Așteptam să termine Cărtărescu de vorbit și, apoi, Manolescu, pentru a putea să mă apropii de amicul meu. Nici nu mi-a văzut ochii. Stăteam la doi metri de el așteptând să-și exprime reverența. Am tot așteptat până când l-am pierdut în mulțime pe omul adus de spate, în pulover verziu, parcă, înflorat cu motive ce păreau "naționale". Și l-am tot pierdut până a murit. Regretăm timpul pierdut înjurându-i relativitatea. Nimeni nu este mai trist pe pămând decât mine.. sau poate doar fiica sa și alți câțiva zeci de prieteni. Dar eu vreau să-mi însușesc această durere... exclusiv, întru ușurătatea altora. Ne vom vedea cândva, iubite maestre, când voi avea răgazul necesar să-ți mulțămesc cum se cuvine. | |
| = A plecat | nicolae tomescu [26.Nov.08 20:15] |
| la întâlnirea cu strămoșul Dumisale, acel vrednic aromân, ce a luptat în războiul de independență. Aici pe site a depănat câteva amintiri ale tinereții sale. A devenit și el o amintire. O amintire dragă și celor care chiar dacă nu l-au cunoscut personal, l-au citit. Cu tristețe | |
| = viu si frumos in memorie | silvia caloianu [26.Nov.08 20:25] |
| Gratie festivalului poezie.ro, la Agigea, ma bucur ca am avut ocazia, si eu, sa il cunosc pe acest om de litere si arta. Parea deschis si daruitor celor care "pot duce". Era plin de viata, spunea ca poetii nu imbatranesc niciodata, nu au varsta... Dormi in pace, maestre! | |
| = gând | florin caragiu [26.Nov.08 20:52] |
| Dumnezeu să-l bucure în lumina Lui veșnică, în Povestea fără sfârșit... | |
| = aristocrat | felix nicolau [26.Nov.08 21:43] |
| un om viu,cu umor, inteligent, fara fasoane si orgolii de 2 lei. mai mult un aristocrat decat un simplu scriitor. Dumnezeu sa-l ierte! | |
| = Ultimă reverență ... | florin otrocol [27.Nov.08 10:49] |
| Pentru Omul Valentin Tașcu, pentru ceea ce a fost și va rămâne, pentru ce a oferit și a lăsat acestei lumi, o ultimă și profundă reverență. Dumnezeu să-l ascundă între îngeri. | |
| = In Memoriam | Marina Nicolaev [27.Nov.08 12:57] |
| Un poem-testament Un înger se întunecă pe crevasele Timpului „Din nou e liniște pe deal – un clopot, ultimul, s-a înecat în foc.” Dumnezeu să îl odihnească! | |
| = Si poetii mor | Liviu-Ioan Muresan [27.Nov.08 12:58] |
| Din pacate. Insa deasupra noastra pluteste sufletul lor. Cuvintele lui Valentin ne vor tine caldura sufletului trecut dincolo aproape. Il vom atinge si il vom simti. E putin mai linga Domnul. | |
| = "...Renunță – e mult mai adânc să ai nostalgii decât nedemne eșecuri..." | serban georgescu? [27.Nov.08 12:36] |
| cred ca radu a omis sa citeze ce era mai important din acea poezie si anume versurile "...Renunță – e mult mai adânc să ai nostalgii decât nedemne eșecuri..." de ce tot eludam esentialul? pentru ce ne zbatem? omul ne spune clar ce trebuie sa faca un scriitor adevarat si noi? | |
| = gând | Liviu Nanu [27.Nov.08 12:56] |
| Dumnezeu să-l ierte! De aceeași părere cu Felix, Valentin Tașcu a fost un aristocrat. Așa l-am cunoscut și eu la Agigea și așa mi-a rămas în memorie. Plin de viață, hotărât s-o trăiască frumos și s-o povestească și altora cu talent și umor. | |
| = ........ | florian stoian -silișteanu [27.Nov.08 14:28] |
| Meargă prin lumină Domnul să ierte păcatele iară noi să umplem paharul cu amintire frumoasă | |
| = "Nimeni n-ar crede că poți și să mori, nu doar s-adormi..." - Valentin Tașcu | Mădălina Maroga [27.Nov.08 14:58] |
| Dumnezeu să-l odihnească în pace! ..."Totul pare că s-a zis, dintotdeauna și nimic nu ar mai fi de-adăugat: iubirea nu este decât atunci, când moartea ți-e aproape sau chiar când ai plecat, măcar puțină vreme în lumea cealaltă...", aceste versuri mi-au revenit acum în minte din - "Tratat despre iubire", verseuri - Valentin Tașcu. Sincere condoleanțe familiei! Mădălina Maroga | |
| = iarna cu îngeri | Tamara Zub [27.Nov.08 19:11] |
| Îngerii îi cântă la căpătâi și il vor lua în lumea celor drepți. Între viață și moarte - poezia. | |
| = Exiști – deci renunță | serban georgescu? [28.Nov.08 14:44] |
| pentru conformitate reproduc aici acea parte din poezie pe care radu a hacuit-o (probabil pentru ca i s-a parut plictisitoare) dar pe care eu o consider cea mai semnificativa iata "....Nu mai e clipa, vremea să intri într-un spațiu închis cu altcineva lângă tine, fiind că mai mare-i rușinea să intri acolo fără de noimă, fără de har, decât tristețea singur de-a fi. Renunță – e mult mai adânc să ai nostalgii decât nedemne eșecuri, mai bine-i să crezi că ai fi știut să refaci însoțirea și doar că norocul de-a nu mai fi singur, doar el te-a lăsat. Lasă de la tine și „acest pahar”, nu-l sorbi, amar ar putea să îți fie. Exiști – deci renunță și astfel senină-ți va fi DELÃSAREA." cu precizarea ca, dupa parerea mea, un poet dupa moarte are nevoie mult mai putin de compasiunea semenilor lui si mult mai mult de RESPECT NECONDITIONAT PENTRU SCRIERILE LUI, adica pentru sufletul pe care si l-a asternut pe hartie cu gandul la urmasii urmasilor lor (adica la noi) pupici la toata compania radu, te rog din suflet, nu uita detaliul legat de tolstoi si cioran, multam | |
| = erratum | serban georgescu? [28.Nov.08 14:45] |
| urmasilor LUI, evident, nu LOR... | |
| = oare de ce?... | ioana matei [28.Nov.08 23:09] |
| niciun cuvânt *născut* Aici nu poate *povesti*...PLECAREA?... | |
| = O lacrimă | Silviu Guga [29.Nov.08 07:40] |
| O lacrima pentru Valentin Tașcu. "Cum spui, Bebe, că vine acum timpul? Cum vine și-npresoara ce noi avem mai simplu?" Silviu Guga | |