Comentariile membrilor:

 =  ceva nu e în regulă dar nu eu trebuie să spun ce
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
M-ar ajuta poate niște sfaturi...

 =  părere
Paul Bogdan
[27.Aug.08 22:12]
1. așa tăcute azi parcă s-ar ruga

Vi se pare o exprimare corectă?

2. cu unghia piciorului meu încărunțit

picior încărunțit...

 =  starea sugerata?
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
Domnule Paul Bogdan va multumesc pentru sugestii..la prima o sa ma gandesc si chiar o sa schimb ceva...la a doua,insa,as vrea sa va lamuresc...eu par destul de impacata cu versurile de final...,,picior incaruntit"se refera bineinteles la imbatranire..care poate fi fizica sau poate fi numai o stare(mult mai grava decat decrepitudinea fizica)cum credeti ca as putea vorbi despre povesti cu bunici daca nu m-as simti uneori batrana?Copiii nu se gandesc aproape niciodata la amaraciunile batranilor..in fine..in legatura cu sintagma a doua ,dexul mentioneaza ca ,,a incarunti"are prin extensiune sensul de a imbatrani,pe langa cel de baza de a albi parul...nu inteleg ce este in neregula cu sintagma...
Fiindca am incheiat oarecum pledoaria despre forma la sugestiile dumneavoastra,as intreba acum ce stare sugereaza?de ce poezia asta ar putea fi citita?...eu ma gandeam la liniste..o liniste aproape primordiala,din care lipseste,totusi ceva..dar liniste...

 =  revenire
Paul Bogdan
[30.Aug.08 06:18]
Poezia, în sine, are multe definiții. Chiar aș îndrăzni să spun că în ziua de astăzi nu cred că mai poate defini cineva poezia datorită formei sale atât de variate.

-Gândurile tăcute... rugându-se. Gândurile, prin definiție sunt tăcute cu sensul de ascuns. Iar celălalt sens, acela de "a nu spune nimic" este anulat. Asta doar dacă nu ați dorit să asociați doi termeni contradictorii;

-Imagine prin cuvinte... ei bine, "piciorul încărunțit" este o imagine inestetică, care se află în total dezacord cu starea de liniște pe care vrea să o inducă poezia. Liniștea presupune armonie;

-De asemenea, "liniștea" nu poate fi sugerată de sâmbetele cioplite strâmb. Acel "cioplit strâmb" imaginează nefirescul, diformitatea.

-Finalul poemului, un non-sens probabil intenționat: a vorbi până la surzenie, nu ajută nici el scopului pe care l-ați urmărit.

Citind cele patru observații veți realiza că cititorul nu își poate însuși starea de liniște pe care dumneavoastră doriți să o sugerați.

 =  multumesc
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
Va multumesc pentru sugestii o sa ma gandesc si o sa se intample pana la urma ceva cu randurile alea de mai sus?(fie ca le modific sau le sterg,depinde de ...inspiratie!)
cu respect,
Diana Tugui

 =  poate mai bine
Diana Lorena Țugui
[10.Dec.18 14:27]
Domnule Paul Bogdan,
iată varianta definitivă
nu stiu ce mai are in comun cu celelalte versuri dar in orice caz am pornit de la cele vechi care mi-au sugerat cate un cuvant pentru aceasta.Sper sa fie mai bine.
Va multumesc inca o data.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !