| = parere | Ecaterina Bargan [23.Aug.08 15:05] |
| te stiam constienta de necesitatea simplitatii in poezie, mai ales in finaluri. reciteste ultimele 2 versuri, nu stiu, poate pentru tine e firesc de simplu, pentru mine nu. era mai fain ceva de genul "în care/unde nu mai aștept nimic". este unul dintre poemele care te prinde bine, sau le prinzi tu pe ele, una dintre poeziile pe care le prefer, dintre cele mai bune adică. ec | |
| = Katy | Luminita Suse [23.Aug.08 15:38] |
| Ai dreptate. Renunțasem la ultimul vers gândind că e prea banal și oricum enunțasem ideea în primele versuri. L-am adăugat înapoi. Ai un al șaselea simț! Mulțumesc. | |
| + dacă pumnul meu ar putea să rupă norii | Maria Prochipiuc [24.Aug.08 00:47] |
| Poeta are arta de a scoate cuvintele din starea lor naturală și să le aducă în starea poetică, un fel de inteligență matematică. Poemul te introduce discret în universul creației, imaginile se desfășoară în imediata apropiere, nu trebuie decât să ridici privirea și simți stropii ploii. Sufletul sensitiv poate să surprindă chiar axiomele într-un farmec misterios: dacă pumnul meu ar putea să rupă norii / și glasul să asmuțească tunetul Apare la un moment o undă de melancolie, dar tehnicizată, fiindcă liricul pătrunde greu în starea cuvintelor, doar vocea ce ar citi aceste versuri s-ar emoționa: atunci cum voi opri fulgerul ochilor / să separe apele de frig și focul de lumină / fără să mă inunde și să mă aprindă/ deopotrivă dinăuntru A fost poate un moment de meditație profundă, dar și de încordare creatoare...oriunde se poate visa! | |
| = Maria | Luminita Suse [28.Aug.08 05:15] |
| Mulțumesc Maria pentru această neașteptată apreciere. | |