| = nici măcar în glumă, nu aș alege un astfel de titlu, | alina livia lazăr [15.Jul.08 15:56] |
dar, mă rog, orice e posibil în poezie, nu?! și când văd că e vorba de avortul cuvintelor mă bucur de fapt. în același timp mă întristez că ne sforțăm să mirosim a viață. prietenește îți zic, asta nu e poezie. oh, dar e la personale. chiar și așa, tot nu e poezie. pune o muzică bună, ieși printre oameni, citește, trăiește ceva și vino și zi-ne cum a fost. lasă vrăjeala. cuvintele nu se nasc, lidia. de-ar fi așa, am fi mult mai responsabili atunci când le emitem. | |
| = alina, sa-ti explic eu fenomenul | Alberto M. Popesco [15.Jul.08 21:14] |
| poeta de fata, ca si multi altii care se posteaza aici pe site, incearca sa fie o inovatoare a scrisului. si cauta situatii de astea cumplite: avort, deces, priveghi, prabusire de elicopter. ma urmaresti, alina? asa, gaseste situatia limita si-si zice: stai sa trantesc si eu poem de lux pe tema asta. si incepe sa balarieze pe marginea temei, ca avortul cuvantului, ca litera, ca stefan cel mare si sfant la podul inalt si tot asa pe hectare de pagini virtuale. da' o face intr-un stil molatec, burghez, caldutz. doamna poeta, fiti vulgara, fiti o curva, fiti grosolana, fiti inteligenta, fiti romantica, dar nu fiti ridicola si plina de ifose de mare poeteasa neinteleasa. foarte amical | |
| = "a murit litera-n cuvânt" | Ioan Jorz [15.Jul.08 21:53] |
| Lidia Muraru, poemul este bun și finalul, pentru un cititor atent și avizat, explică și titlul, într-un fel. Ideea era că poemul a murit la naștere, nu s-a finalizat, așa cum și avortul este o naștere nefinalizată. Mi-a plăcut începutul poemului, "a murit litera-n cuvânt", restul a curs în mod firesc, natural, spre liman. Un sfat, dcă îmi permiți: Încearcă să scrii mai prost, mai "la fușerai", mai pe gustul "noii critici literare", dacă dorești să fii receptată și de ea! Cu amiciție, | |
| = Admirabil | Jianu Liviu-Florian [16.Jul.08 12:19] |
| Dacă la început a fost Cuvântul, litera, sămânța cuvântului, a murit odată cu fetusul, cu omul în devenire. Avortat Asemnea unui cuvânt nerostit, ce și-a dat sufletul pe buze. Admirabil poem! | |
| = treceri cu efect | Lidia Muraru [17.Jul.08 08:57] |
| multumesc Alina. Pasii tai temerari prin comentarii m-au surprins placut. Parerea conteaza, desigur. Vreau sa las un "secret". Nu de fiecare data scriu ce simt ci, mai ales, surprind ceea ce traiesc altii. Asa ca, putem lua "poezia" ca o exprimare imprumutata?!! Alberto, probabil ca alina te-a "urmarit" pana la capatul explicatiei si s-a lasat convinsa. Apreciez cu zambete rolul de avocat. Multumesc mult de tot pentru "aparare". Iata "un cititor atent si avizat"...!!Domnule Ioan Jorz, multumesc pentru timpul in care v-ati aplecat sa-mi priviti.. litera. Totusi, sa scriu "mai prost" nu-mi pot propune. Cu respect ..!! "maestre" Liviu, ati dat verdictul cu indulgenta. Incurajarea tine loc de... suflet. Multumesc. | |
| = și uite cum mă enervez io de dimineață | alina livia lazăr [17.Jul.08 10:13] |
Lidia Muraru, acum io regret că ți-am lăsat comentariu că văd că nu meriți. Și nu meriți pentru că noi suntem handicapați, pardon, persoane cu dizabilități, și ai numai un cititor "avizat" prin preajmă, lucru pe care nu-l contest, dar dacă ne anulezi părerile în halul ăsta, a mea și a lui alberto, înseamnă că nu mai ai nevoie de ele. să-ți explic mai clar: există în textul tău cel puțin două cuvinte care se bat cap în cap: avort și duh. se bat cap în cap pentru că unul e mai proaspăt și vine dintr-o regiune semantică destul de clară, medicală aproape, și unul e de factură religioasă, abstract dacă vrei. textul tău nu are nicio idee. adică nu o găsesc io. doar aceea că: fie cuvântul I U B I R E din el moare o literă să presupunem litera U rezultă cuvântul I B I R E; dar asta nu înseamnă că dacă litera a murit în cuvânt, cuvântul a murit și el. el continuă să existe, chinuit, fără sens și fără rostire. dar nici asta nu e important. important e că ceea ce desemnează cuvântul respectiv, în cazul nostru - I U B I R E A - continuă să existe - dacă există - și fără el, cuvântul. "amețisem când durerea lui m-a cuprins" cuvinte care dor / ață și mosor / cred că o să mor ("de atunci nu mai simt nimic" - adică e și asta un soi de moarte) nu știu ce vrei să spui cu "cunoștința de mine de oameni de noi" , dar cuvântul "cunoștință" e așa de sărac și șchiopătând în contextul ăsta încât pentru mine nu spui ABSOLUT NIMIC. apoi, ultima strofă - hai să o numim strofă - mă încurcă total - de fapt cuvântul se "Încheagă" din TOT - o prețiozitate grețoasă - TOTUL, așa cum orice om de bun simț înțelege cuvântul ăsta, nu poate fi cuprins în litere și chiar de ar fi așa - să presupunem că TOTUL E IUBIRE, deci iată TOTUL a încăput într-un cuvânt - continuarea "și-a dat duhul venit prea devreme pe buze" n-are nicio logică, nu mai înțeleg nimic, de ce și-a dat duhul, de ce a venit duhul pe buze, de ce n-am mai putut rosti și, mai ales OARE DACÃ NU AM MAI PUTUT ROSTI ÎNSEAMNÃ ASTA CÃ RESPECTIVUL CUVÂNT NU MAI EXISTÃ? știi, Lidia Muraru, îți repet că poate nu ai înțeles: nu avem voie să folosim - fie chiar ca și metafore - cuvinte pe care nu le cunoaștem cu adevărat. de exemplu, cuvântul "avort". nu o să te întreb dacă ai făcut vreun avort ca să știi cum e sau dacă ai citit despre asta sau dacă te interesează problema asta, spun doar că luăm cuvintele prea izi și ni se pare că ni le asumăm, construind o metaforă de doi lei, cum ar fi "avortul cuvintelor". pe lângă faptul că despre cuvinte se scria așa prin anii 80. lucru care, oricum, s-ar putea să nu te deranjeze. cât despre faptul că e o experiență "împrumutată" nu mă interesează, nu ai împrumutat-o cum trebuie. ah, iar alberto nu e avocatul meu, nici nu-l cunosc, a zis ce crede, cum crede și poate a zis-o pătimaș, tu însă ar fi trebuit să iei mesajul lui PRINTRE CUVINTE, dacă tot reclami că știi ce să faci cu ele. pierdere inutilă de timp. și încă ceva: nu există cititor avizat sau neavizat. există cititor. că el are o anumită experiență, anumite preferințe, o anumită vârstă, sex, profesie, anumite lecturi - toate acestea determinând o anumită interpretare - asta e altceva. mama este și ea un cititor avizat, să știi. și țăranul e un cititor avizat. SCRIEM PENTRU OAMENI, Lidia, nu?! | |
| = cu ghilimele | Lidia Muraru [17.Jul.08 10:53] |
| Alina draga, faptul ca "nu merit" comentariile si totuși le oferi cu atata pasiune, mă uimește. Mulțumesc mult de tot. Doar o observație permite-mi, te rog.. avizat era în ghilimele, e important, nu? Nu, nu am facut avort. Regret daca acest cuvânt(te) doare. numai bine... | |
| = și eu regret, Lidia, | alina livia lazăr [17.Jul.08 11:09] |
că nu te doare ceea ce scrii. adică scrii fără să simți. anesteziat. nu-mi explica. știu sigur că așa faci. se simte. faptul că deși nu meriți, ofer comantariul cu "atâta pasiune" spune ceva ce tu iar nu poți pricepe. aștept următorul text. succes! | |
| = din alt unghi | Lidia Muraru [17.Jul.08 13:17] |
| Alina, am putea încerca să privim avortul din perspectiva unui chirurg, a unui obstetrician, sau, mă rog, a unui avizat ..în domeniu? Anesteziat sau...detașat?!! E altfel, nu? Ce caută "chirurgia" prin "poezie"... mai conteaza? | |