| = eugen pohontu, of, of...nici car nici căruță... | Teodor Dume [09.Jul.08 21:34] |
| eugene, scrierea ta are esență. dar datorită formei, care nu-mi place, indiferent de numele autorului,-remarcă ce-am expus-o și-n pagina lui leonard ancuța, nu-mi vine să mă aplec asupra textului, oricui i-ar aparține. ori e poezie ori proză. mentalitatea mea nu se mai poate schimba la anii ăștia și gata... precum știi...albul în amestec cu negrul rezultă gri...adică nici cum. adică spălăcit...adică ...nu culoare... așa și în literatură. nu te supăra, dar tu nu ai nicio vină privind forma prozaică a poemului. frumusețea din text se decolorează și treptat dispare tocmai datorită acestui fapt. îmi place și remarc "Lovește-mi ochii de lumina asta stearpă, precum versul ne-nceput, praful cuvintelor nu s-a așternut incă..." nu te supăra pentru că m-am descărcat tocmai în pagina ta. cu multă prietenie, teodor dume, | |
| = Ermetism bine temperat | Ioan Jorz [10.Dec.18 14:27] |
| Eugen, mi-a plăcut poemul. Ai un mod interesant de a construi textul. Criptic, ermetic, teoretizant, ca o secantă la (sensuri)paralele. Poate "sunete perene" este prea pretențios spus. Ți-aș sugera să revii pe sintagmă și să găsești altceva. Cu prietenie, | |
| = re: Teo Dume si Ioan Jorz | eugen pohontu [10.Jul.08 11:13] |
| Teodor, cum as putea sa ma supar, tocmai pe tine!!! Sigur, ai si tu dreptatea ta, dar eu experimentez mai demult stilul aceste de 'poem in proza' este tentant si foarte provocator, ca de altfel si 'nenorocirea' asta de haiku, care ma tot bantuie. Iarasi, sigur, fiecare are afinitatile sale, eu sunt totusi o fire iscoditoare si provocarile astea ma reprezinta, intrun fel... Sunt convins ca lucrand asupra textului si pastrand 'ermetica' sa, as putea rescrie o poezie in sensul drag tie, dar... Eu iti multumesc pentru observatiile, de bun gust si la obiect si ma bucur ca ti-a placut totusi ceva, te mai astept cu drag, eugen Domule Jorz, din nou am bucuria sa popositi si pe pagina mea, chiar cu cuvinte magulitoare, da, ati surprins exact 'stilul' pe care l-am adoptat. Am sa ma gandesc la sintagma care ati 'reclamat-o'... cu stima | |
| = praful cuvintelor | felix nicolau [10.Jul.08 13:19] |
| nu e rau,dar mult prea incarcat, prea nebulos | |
| = in schimb | felix nicolau [10.Jul.08 13:19] |
| biografia ta e nemaipomenit de simpatica | |
| = d-lui Nicolau | eugen pohontu [11.Jul.08 08:36] |
| ce onoare d-le Nicolau sa popositi pe 'prafuita' mea pagina! chestiunea cu incarcat, da, desigur, dar cum am mai spus incerc sa comprim cat mai multe idei in cat mai putine cuvinte, ducand metafora pana la ermetic, de aici cred si 'nebulozitatea' (de aici si incercarile tip haiku) oricum, multumesc pentru trecere si-mi pare bine ca nu v-a displacut, totusi! biografia mea...chiar asa este :) | |
| = eugen pohontu | adelina manea [17.Jul.08 20:56] |
| draga eugen, tu redefinesti poemul, intr-adevar,(desi s-au mai scris poeme in proza). iti marturisesc ca si pe mine ma tenteaza... "fertilitatea schelelor" si "a zidariilor" mi s-a parut o imagine geniala ca si "planeta pomilor" in care s afiu sincera as fugi eu insami, plina de ura cum sunt pentru universul citadin. mie pomi sa-mi dai, pamant, sapa sa-l sap eu, sa pun ceapa, rosii, ardei, paduri cu pesteri in care sa nu mai stiu de nici o strada si nici o cladire. dar deh, meanwhile iaca, traiesc in mijlocul civilizatiei asfaltului si a cimentelor. te felicit pentru reusita explorarii prin noi dimensiuni ale poeziei. | |
| = Adelinei | eugen pohontu [18.Jul.08 08:47] |
| multumesc Adelina, evident ai surprins exact sensul 'imbarligarilor' metaforice prin care incerc sa evadez din 'zidarii' si sa migrez catre 'planeta pomilor', cine stie, poate intr0 zi ne vom gasi pe acea planeta, pana atunci ne regasim in poezie, sau ma rog, in textele noastre... cu multumiri pentru aprecieri eugen | |
| = Gricolor | Călin Sămărghițan [23.Jul.08 12:25] |
| 'Opusul citadin este gri, cu greu își ia culoare de undeva. Ai o inversiune logică de efect: "păcat rechemat de fruct". Poetul - insulă colorată într-o mare gri. Da. | |