| = nu credeți că s-a scris tot ce se putea scrie despre Icar? | alina livia lazăr [02.Jul.08 11:37] |
eu când văd Icar mă gândesc la poeziile de când eram șoim al patriei. habarnam de ce. posibil să fi citit ceva pe atunci, că citeam de tinerică. acum, ce-ar mai fi de spus e că Luca Icar Dumnezeu și sâmburii sunt prea mult pentru un singur text cu titlul preluat din agendă. | |
| = "nu știa cum iubesc oamenii" | Doru Emanuel Iconar [02.Jul.08 11:39] |
| Cine știe cum se iubesc oamenii? Dar dacă: „ea l-a învățat să se roage. el a învățat-o să tacă.” și dacă, atunci când s-a dus: „avea impresia că toate zilele se nasc moarte. și nopțile.” atunci poate că „un sâmbure de lumină” a fost. Și-n acel: „sâmbure de lumină se mai încăpățânează să prindă rod seara, când vin oamenii” e speranță. Să nu mai pui întrebări, să știi că Dumnezeu te cunoaște destul de bine, dincolo de amărăciunea spusului, relevă credința. Doru Emanuel | |
| = re | dan herciu [02.Jul.08 12:16] |
| Alina hai să-mi apăr poezeaua :) : …să pornim de la premiza că ai dreptate…dar, despre ce nu s-a scris ?...nu știu acum dacă ai citit și celelalte texte cu Luca unde se mai fac unele legături… …se poate să fie prea mult, nu te contrazic („sâmburii” din final îmi par și mie un pic cam ….) …nu a fost o „criză de titlu” ( nu am luat repede agenda să vedem ce găsesc :)) a fost doar o continuare.. acum ce să zic: să ne citim cu bine și să scriem cu spor ! (de fapt și asta s-a mai scris...) mulțumesc de părere! ps înainte să citesc comentariul și am văzut doar numele mă gândeam : acum mă face praf :), dat fiind faptul că ești celebră prin criticile acide de pe site,..nu am fost departe :) Doru ai făcut o analiză destul de bună și mă bucur să am un cititor așa tânăr! mulțumesc frumos! | |
| = erată | dan herciu [02.Jul.08 12:17] |
| premiza...premisa :) | |
| = post scriptum canicular / adică asta-i scuza / | alina livia lazăr [02.Jul.08 13:19] |
| să nu îți fie teamă niciodată de cineva care e "celebru" cum zici pentru comentarii acide. ci de unul care chiar scrie bine. :) altfel, să știi că atunci când pare că scriu ceva răutăcios, știu că se poate mai bine. :) zău. e tot o formă de iubire și asta. și vezi că ai greșit acolo, ea la. adică l-a. :) | |
| = alina | dan herciu [02.Jul.08 13:26] |
| acum, dacă nu scriai bine sau nu-mi plăceau textele tale nu încercam să-mi apăr textul...oricum, mulțumesc pentru observații și după cum se vede în încercarea de a drege ultima strofă am eliminat-o cu totul :)... te mai aștept pe aici! cu prietenie dan ps la=l-a (corectat: ) ) | |
| = dar dacă te rog io mult și flutur din gene, îl elimini și pe Icar? | alina livia lazăr [10.Dec.18 14:27] |
te rog io mult. citește textul fără el. sau dă-i altcuiva rolul. PUNE-ȚI TU ARIPILE:) | |
| = re:) | dan herciu [02.Jul.08 13:41] |
| dacă elimin în ritmul ăsta ..nu mai rămâne nimic :)) (sper că nu asta e scopul ? :))...și totuși azi sunt generos (m-am scos! :) ) și încerc altă variantă în locul "hulitului" Icar...ce zici? | |
| = e minunat și sper să primești comentarii care să | alina livia lazăr [02.Jul.08 13:45] |
confirme sau să infirme asta. nu se poate să nu îți placă și ție. mie nu mi-e frică de eliminat. e cel mai important lucru. e coerent, are punctele puse exact unde trebuie. adică e fragmentat și dinamizat, în același timp. bine, dacă tu ai ce ai cu titlul ăsta, nu mai zic nimic. :) însă ai putea să-l pui la subtitlu, dacă face parte dintr-o serie. mare chestie. titlul însă să se refere strict la ACEST poem. pentru că e un poem. așa văd io. | |
| = Cu Icar | Ioan Jorz [02.Jul.08 14:04] |
| Dan Herciu, fără Icar se destramă și ultimul firicel de coerență al textului. Era bine cu el. Era un punct de sprijin al textului, puctul de intersecție al miturilor. Poate te răzgândești! Cu amiciție, P.S. Și despre sifon se spune că este o băutură acidulată. Mai e aspirina, lămâia și murăturile, mai ales murăturile. Toate, inofensive... | |
| = dan herciu, dumnezeu îl cunoștea destul de bine,... | Teodor Dume [02.Jul.08 14:11] |
| un poem bun, deosebit. văd un dialog în oglindă cu replici șoptite. reușită paralela dintre Luca și Ana, din strofa a doua frumos! Luca plânge. rănile de pe spate nu se mai vindecă. cineva îl bântuie câteodată (...) a fost bine cu Ana. ar fi iubit-o dar nu știa cum iubesc oamenii. ea l-a învățat să se roage. el a învățat-o să tacă. (...) dumnezeu îl cunoștea destul de bine. și nici întrebări nu mai avea." plăcut cu întregul cu sinceritate, teodor dume, | |
| = re | dan herciu [02.Jul.08 19:43] |
| ioan jorz ...în primul rând sper că dilema „a fi sau a nu fi" Icar! :) din text nu a fost influențată de schimbul de „amabilitățuri”:) pe care îl aveți în ultima vreme cu alina lazăr în diferite comentarii pe acest site (de aceea vă rog să nu folosiți pagina mea de comentarii pentru aprecieri personale despre alți membrii agonia ) ...referitor la „Icar” o să mă gândesc la propunerea pe care o faceți dar deocamdată mai aștept comentarii..eu mă gândesc totuși că folosirea cuvintelor „labirint, soare, ceară” împreună cu faptul că Luca e un înger „căzut” sunt ingrediente suficiente pentru „a atinge” celebrul mit ...cu gândul că acest comentariu va fi perceput corect de dumneavoastră vă urez multă inspirație și vă mai aștept cu păreri. mulțumesc. teodor dume mă onorați, din nou, cu un comentariu apreciativ și acest lucru mă bucură mult. vă mulțumesc și ...spor la scris!:) cu prietenie dan h. | |
| = Prima variantă | Ioan Jorz [02.Jul.08 19:59] |
| Dan Herciu, cu adevărat îți spun că nu are nici o legătură. Icar este una dintre paradigmele mitografice ce nu și-au epuizat ezotericul. Ineditul poemului consta tocmai în dubletul Icar-Luca, îngerul căzut. Opțiunea ta! Mie, prima variantă, postată, mi-a plăcut. Cu scuze, dacă ai înțeles altceva! | |
| = Dan, da | Cornel Ștefan Ghica [02.Jul.08 20:00] |
| un "Miercuri 02" fain. o zi (poetică) mai interesantă, în desfășurare și chip, decât "luni 23 și (chiar) decât Marele "vineri 13". mi-o plăcut, în mod deosebit, finalul: "nu avea rost. dumnezeu îl cunoștea destul de bine. / și nici întrebări nu mai avea". un plus pentru exprimare. e un stil care te aranjează, te prinde fain. felicitări. cu stimă, Cornel Ștefan Ghica | |
| = re | dan herciu [02.Jul.08 22:36] |
| ioan jorz vă cred pe cuvânt și vă mulțumesc pentru precizare...nu era vorba de scuze era doar o bănuială care mă bucur că nu se adeverește.cu textul mai vedem...îl mai las "să se răcească" :) cu prietenie dan h. cornel ștefan ghica sunt onorat de comentariu și de aprecieri...întradevăr și mie îmi place textul îsta cel mai mult din seria cu Luca...din păcate eu sunt subiectiv:)...te aștept și cu alte comentarii mulțumesc! ps: nu vreau să scap ocazia de a aminti aici ultimul ta poezie „Fum de-al ei” care este una dintre preferatele mele din ultima perioadă. | |