| = beau roua de pe fața unei zile toride... | majeri andrei tiberiu [19.Jun.08 22:41] |
| retin:un magnetism implacabil/chemarea țărmurilor însetate/printr-o magie trupul tău dintre aștrii/îl ridic din așternutul uitărilor/din oglinda mării...foarte personala, intima si gingasa intreaga poezie. felicitari!!! cu stima, andrei | |
| = re. Andrei, mi-ai pătruns versurile... | marius nițov [20.Jun.08 00:44] |
| re. Andrei, mi-ai pătruns versurile, am înfățișat dragostea în ipostaze cât mai naturale, aici folosindu-mă de principiul echilibrului, îmi place să cred că iubirea noastră reînsuflețește natura. Mulțumesc pentru apreciere! Pentru cititorii mei sau pentru cei ce au răbdarea să mă citească:am retras poezia "Dincolo de întrebări" datorită comentariilor mele, să mă ierte cei ce mi-au comentat versurile, nu am avut nimic împotriva textelor pe care mi le-au trimis. | |
| = Semn de ? | Kocsis Francisko [20.Jun.08 08:28] |
| Ying? poate ai retinut după auz, ar fi bine sa vezi Dicționar de mitologie generala al lui Victor Kernbach (cel mai la îndemână). Sau ai vrut sa șochezi, să provoci o reacție care încă nu s-a produs? Poezia este plăcută, curge, trece ca o reverie. Exceptând o imagine devenită loc comun, o comparație de 3000 de ani: "trupul alb ca de fildeș" (ar trebui convertită într-o metaforă), și o sfidare a fizicii terestre, cea cu roua de pe fața unei zile toride. Cu prietenie, F | |
| = impartind nelinistile | eugen pohontu [20.Jun.08 10:27] |
| foarte frumoasa poezia ta, metafora concentrata, ludicul cuvintelor bine temperat, ideile circumscrise, imi place mult, dar... nu cred ca unei astfel de poezie de dragoste i se potriveste titlul, parea mea constructia: 'coapsele trupul alb ca de fildeș' are o rupere de ritm, cam ermetica 'ascultând melodia pașilor tăi' usor demonetizata ideea, nu crezi? 'în adânc ard neîncetat focul izbăvitor nopților albe' ceva parca nu se leaga, nu mai are curgerea aceea lina am retinut finalul, deosebit de dens si frumos: 'intru prin locul misterelor descopăr primele rituri beau roua de pe fața unei zile toride dintr-o trestie frântă te descopăr o parte de neliniște o împărțim adăpostește-te în mine netemătoare' cu simpatie, eugen | |
| = re. Kocsis FrancisKo, asta cu sfidarea fizicii terestre, te referi la "beau rou | marius nițov [20.Jun.08 11:47] |
| re. Kocsis FrancisKo, asta cu sfidarea fizicii terestre, te referi la "beau roua de pe fața unei zile toride " nu cred că e ține cont de regulile imaginarului, ale versurilor pe care fiecare le scrie cum simte. Da era Yin, corectez după afișare..."trupul alb ca de fildeș" e o comparație care-mi place. Nu tot ce-i vechi expiră sau își pierde frumusețea rostirii! Mulțumesc pentru comentariul atent și te mai aștept! | |
| = re. Eugen Pohontu, titlul e un simbol al unui echilibru sufletesc | marius nițov [20.Jun.08 11:58] |
| re. Eugen Pohontu, titlul e un simbol al unui echilibru sufletesc aici, dragostea realizează o sferă, o îmbinare în care contrariile, aspectele opuse se anulează, se topesc. Eu când iubesc sunt în echilibru, așa simt, ca un fel de izbăvire din neliniște. Aici am făcut natura părtașe la sentimentele mele, dar oare nu-i așa? | |
| = re. Kocsis, revin, am vrut să scriu că nu se ține cont în exprimarea imaginarulu | marius nițov [20.Jun.08 12:08] |
| re. Kocsis Francisko, revin, am vrut să scriu că nu se ține cont în exprimarea imaginarului de regulile fizicii terestre. | |