| = perioada interbelica | Andrei Trocea [05.May.08 12:48] |
| Perioada interbelica mi se pare unul dintre putinele momente din istoria noastra in care am avut un varf. Textul savuros, sfatos, scena Bucurestiului de altadata, inca Micul Paris, le-ati redat cu multa sensibilitate si studiu a epocii. Textul aminteste de vechile povestiri despre taranii de odinioara, pastratori de obiceiuri, care timizi interactionau prima data cu tumultul citadin. Cu prietenie, Andrei | |
| = am citit cu placere cap.X.al povestirilor dv.... | Vasilica Ilie [05.May.08 19:27] |
| ...fraza este curgatoare, nici nu stiu cand am terminat de citit textul, ca as mai fi vrut sa continue... Ati descris foarte frumos perioada infloritoare dintre cele doua razboaie mondiale! Credeti-ma ca atunci cand citeam imi si imginam (ca intr-un tablou de Grigorescu)scena plecarii primarilor din gara Sibiu, cum erau imbracati,felul lor de a vorbi, de a manca, care se deosebeau de altii, cu cat se apropiau de Bucuresti. "Dar aceștia au început de la o vreme a se deosebi, de cei urcați mai înainte, prin vorba tot mai repezită și prin culorile aprinse de pe cămăși." Descrierea Bucurestiului,(micul Paris) a parcului Carol, a regelui Ferdinand si a reginei Maria, pur si simplu m-a facut sa patrund in atmosfera de atunci si sa-mi imaginez(am vazut poze si filme cu Bucurestiul de atunci)cat de mare este diferenta de atunci si astazi...Arhitectura cladirilor, a strazilor, portul oamenilor si caracterul lor...atunci oamenii erau mai frumosi, mai puri iar femeile erau mai frumoase(feminine)...si nu in ultimul rand bunatatea oamenilor -insusi regele si regina le-a facut fiecaruia cadouri la plecare... M-a impresionat in final dialogul dintre cele doua personaje din judete diferite si anume cum personajul din Craiova ii cunostea fiul si nora celui din Sibiu si cat de frumos si cu respect vorbea de ei! Ce oameni, ce traditii si obiceiuri in vremea aceea, dar mai presus de toate, OMENIA!!! | |
| = Prietenilor mei | nicolae tomescu [06.May.08 10:05] |
| Andrei Îți mulțumesc pentru osteneala lecturii și a cuvintelor lăsate ca semn. Știu din sursă sigură cam ce gândeau țăranii în acele momente înscrise apoi în cărțile de istorie. Bunicul meu, Badea Niculae, a fost și la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 și la serbările din ultima zi de încoronare la București. Povestea frumos. Păcat că eu eram prea mic ca să înțeleg chiar tot. M-am mai documentat când m-am făcut mai mare Vasilica Îți mulțumesc și ție. Îmi pare bine că am reușit să te fac să-ți imaginezi Bucureștii anilor 20 ai secolului trecut. În București eu n-am fost decât odată. De la moșul meu, acel Bade Niculae, știu doar că era o zi ploioasă și că "regina își târa rochia lungă și albă prin bălți printr-o grădină ca o pădure" Desigur era Parcul Carol Când scriu despre acei oameni uit de toate, sunt în lumea lor și mă despart cu greu de ea. | |
| = Da, | Doru Emanuel Iconar [06.May.08 13:51] |
Textile s-au îmbunătățit mult comparative cu cele de început, fraza curge mai ușor, locurile și timpul sunt mult mai incitant descrise trezind interesul cititorilor mai vechi dar și celor noi. Doruleț | |
| = Doruleț | nicolae tomescu [06.May.08 22:33] |
| Mulțumesc pentru că ți-ai rupt din timp pentru a-mi comenta ultimul capitol. Cât despre cititori acum mi-am dat seama de ce sunt atât de mulți. Am primit mesaje din Canada California și Germania pe unde trăiesc urmași de ai lui Zaharie și ai lui Petrică din Craiova | |