| = 300 - un poem razboinic | Alexandra Mitrofan [28.Feb.08 01:33] |
| un peisaj al unui razboi care nu isi numara inca mortii, primul vers spune atat de mult incat aproape te face sa nu mai vrei sa citesti mai departe... poate este singurul fapt pe care l-as imputa acestui poem incrustat pe o lama de sabie peanut | |
| = Ela Victoria Luca, e timpul să îmi dau fericirea altcuiva... | Teodor Dume [28.Feb.08 08:50] |
| văd că războiul (care nu este război)se poartă pe mare. și marea este sufletul desfăcut simplu...întru împlinirea celorlalți. citesc cu plăcere fiecare text semnat, ela victoria luca, numai că port multă sfială în mine și nu am tăria de-a lăsa acel semn de trecere, deși inima mă îndeamnă, pentru a nu atinge, fără voie,vreo exprimare greșită. călcând pe tot și pe toate azi am făcut-o fiindcă în fiecare rând scris aici pulsează o poezie. poemul este reușit și mă eclipsează modul de trecere de la o strofă la alta împlinind mesajul. și nu pot decât să repet, pentru gând "și atunci mai contează dacă oamenii ard în fiecare iarnă câte o inimă?" cu mulțumiri pentru poemul oferit cu sinceritate, teodor dume, | |
| = în ultimul timp bricolezi | silviu viorel păcală [28.Feb.08 20:26] |
| doar atât, părerea mea. | |
| = Alexandra, Teodor, Silviu | Ela Victoria Luca [01.Mar.08 10:16] |
| Alexandra, da, e un poem nesuferit încă de la primul vers, așa cum suntem și noi, uneori, încă de la prima oră a zilei, isn't it? Teodor, ehei, la mine întotdeauna "războaiele" s-au purtat pe mare, indiferent că este marea interioară sau exterioară. Nu îți face griji, lași semn când poți/simți, libertatea e esențială. Sivliu, bricolăm, bricolăm, o să-mi deschid pesemne un "bricopoemshop". Ela | |